Un MWh depășește 1.000 euro; Comandament Energetic de urgență
Ministerul Energiei a convocat luni, 29 iunie 2026, Comandamentul Energetic, reunind toate instituțiile și companiile relevante din cadrul Sistemului Electroenergetic Național (SEN), pe fondul avertizării de cod roșu de caniculă. Această reuniune de urgență vine în contextul în care temperaturile extreme au generat o creștere semnificativă a consumului de electricitate, punând o presiune fără precedent asupra sistemului și propulsând prețurile pe bursa de energie la valori istorice, în special pe piața pentru ziua următoare. Ministrul Energiei a subliniat necesitatea unei coordonări strânse pentru a asigura stabilitatea rețelei, declarând: „Prioritatea noastră este să garantăm continuitatea alimentării cu energie electrică pentru toți consumatorii, în ciuda condițiilor meteorologice extreme.”
Presiunea asupra sistemului energetic național s-a reflectat direct în evoluția prețurilor pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), administrată de OPCOM. Potrivit datelor publicate de Economedia, prețul energiei electrice a atins un vârf de aproximativ 5.321 lei/MWh (echivalentul a peste 1.000 euro/MWh la cursul actual), în timp ce media pentru ziua respectivă s-a situat în jurul valorii de 1.500 lei/MWh. Această valoare este de cel puțin zece ori mai mare decât prețul mediu obișnuit, care, în perioade fără temperaturi extreme, se situează în general la aproximativ 100–150 euro/MWh (aproximativ 500-750 lei/MWh).
În cadrul reuniunii Comandamentului Energetic, Transelectrica, în calitate de Operator de Transport și de Sistem (OTS), a prezentat măsurile preventive deja implementate pentru asigurarea funcționării în condiții de siguranță a rețelei electrice. Aceste acțiuni sunt coordonate prin intermediul Dispecerului Energetic Național. Printre măsurile adoptate se numără anularea unor retrageri programate din exploatare ale unor instalații, cum ar fi revizii la centrale sau linii de transport, astfel încât capacitatea disponibilă a sistemului să fie menținută la un nivel cât mai ridicat. Această strategie vizează maximizarea resurselor disponibile pentru a face față cererii exacerbate.
Prognozele realizate de Dispecerul Energetic Național indică faptul că vârful de consum de energie ar putea atinge aproximativ 8.000 MW în intervalele de seară ale zilelor de luni și marți. Prin comparație, în condiții normale de funcționare, fără episoade de caniculă, consumul mediu la nivel național este de aproximativ 6.000 MW, conform datelor Transelectrica. Această creștere de 25% a consumului pune o presiune imensă pe infrastructura existentă. De exemplu, în vara anului 2025, un episod similar de caniculă a dus la un consum maxim de 7.500 MW, ceea ce sugerează o tendință ascendentă a cererii în perioadele de temperaturi extreme.
Contextul regional și european arată că România nu este singura țară afectată. Valuri de căldură similare au generat tensiuni în sistemele energetice din Spania, Italia și Grecia în ultimii ani, ducând la creșteri temporare ale prețurilor și, în unele cazuri, la avertismente de raționalizare. Spre deosebire de alte țări europene care au un mix energetic mai diversificat și rezerve strategice mai mari, România se bazează încă într-o proporție semnificativă pe termocentrale, care pot fi afectate de temperaturile ridicate ale apei de răcire și de disponibilitatea combustibililor fosili. În plus, capacitatea de producție din surse regenerabile, deși în creștere, nu este întotdeauna suficient de predictibilă pentru a compensa vârfurile de consum.
Criticii politicilor energetice guvernamentale, printre care și experți de la think-tank-ul EnergyNomics, susțin că lipsa unor investiții accelerate în modernizarea rețelei și în stocarea energiei, precum și dependența de importuri în perioade de criză, contribuie la vulnerabilitatea sistemului. Aceștia pledează pentru o strategie națională pe termen lung care să includă dezvoltarea rapidă a capacităților de producție din surse regenerabile cuplate cu sisteme de stocare (baterii) și digitalizarea rețelelor pentru o gestionare mai eficientă a cererii și ofertei. Pe de altă parte, Ministerul Energiei a declarat că Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) 2021-2030 prevede investiții masive, dar implementarea acestora este un proces de durată.
De ce contează
Creșterea record a prețurilor la energie electrică are implicații directe și imediate pentru economia românească și pentru consumatorii finali. Costurile ridicate ale energiei se vor reflecta, în cele din urmă, în facturile populației și ale companiilor, putând alimenta inflația și reduce competitivitatea afacerilor. Pentru industrie, în special pentru marii consumatori, prețurile exorbitante pot duce la oprirea temporară a producției sau la relocarea activităților. Pe termen lung, astfel de episoade subliniază urgența investițiilor în infrastructura energetică, în diversificarea surselor de producție și în soluții de eficiență energetică, pentru a asigura reziliența sistemului în fața provocărilor climatice tot mai frecvente.
Situația actuală ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a gestiona eficient crizele energetice induse de schimbările climatice. Pe termen scurt, autoritățile vor continua să monitorizeze îndeaproape evoluția consumului și a producției, putând recurge la măsuri excepționale dacă presiunea asupra sistemului persistă. Pe termen mediu și lung, este esențială accelerarea implementării proiectelor de infrastructură energetică, inclusiv extinderea capacităților de producție din surse regenerabile, modernizarea rețelelor de transport și distribuție și dezvoltarea unor capacități de stocare.
Rămâne de văzut dacă strategiile actuale vor fi suficiente pentru a preveni repetarea unor astfel de vârfuri de preț și pentru a asigura stabilitatea energetică a țării în fața unor fenomene meteorologice extreme tot mai frecvente.