Relații bilaterale, securitate și comemorarea Pogromului de la Iași
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat luni, 29 iunie 2026, după întrevederea cu omologul său israelian, Isaac Herzog, că relația dintre cele două țări este una „veche și puternică”, evidențiind o colaborare consistentă pe multiple planuri. Întâlnirea a avut loc în contextul comemorării a 85 de ani de la Pogromul de la Iași, un moment marcat de ambii lideri. „Constatăm o creștere a discursului care instigă la ură și trebuie să acționăm cu fermitate și în același timp cu tact împotriva acestor amenințări”, a subliniat Nicușor Dan, conform declarațiilor comune transmise de Agerpres.
Unul dintre cele mai importante aspecte discutate a fost legătura umană profundă, consolidată de comunitatea israelienilor cu origini românești. Nicușor Dan a menționat că acești oameni „au contribuit la construcția și apoi dezvoltarea statului Israel”, reprezentând un liant esențial între cele două națiuni. La rândul său, președintele Herzog a confirmat acest sentiment, declarând că vizita sa de stat este „un simbol al legăturilor speciale între popoarele noastre care își au rădăcinile în secole de istorie evreiască în România, faimoasa comunitate evreiască din România”.
În plan economic și de securitate, colaborarea este solidă. Președintele român a enumerat domenii precum economia, securitatea, industria de apărare, agricultura și tehnologia informației, dar a subliniat și „un mare potențial de dezvoltare bilaterală, cu investiții românești în Israel și cu investiții israeliene în România”. Această perspectivă de creștere a schimburilor economice este crucială, având în vedere că, potrivit datelor Eurostat din 2024, România a înregistrat o creștere de 4,5% a investițiilor străine directe, iar Israelul este un partener strategic în acest sens. Nicușor Dan a mulțumit, de asemenea, președintelui Herzog pentru „solidaritatea statului Israel în evenimentele cu drone cu care ne-am confruntat”, făcând referire la incidentele recente din spațiul aerian românesc, probabil în legătură cu războiul din Ucraina.
Amândoi liderii au acordat o atenție deosebită comemorării Pogromului de la Iași, eveniment tragic petrecut acum 85 de ani. Nicușor Dan a adus „un omagiu victimelor din acele zile”, subliniind că „este responsabilitatea noastră, a tuturor, să milităm pentru ca acest tip de evenimente să nu se mai întâmple în lume și în România”. Președintele Herzog a descris pogromul ca fiind „unul dintre cele mai oribile pogromuri” și a apreciat angajamentul României de a preda istoria generațiilor actuale, sperând că „lecțiile vor fi învățate și toate măsurile vor fi luate pentru ca așa ceva să nu se mai repete”. Această recunoaștere comună a istoriei, inclusiv a capitolelor sale întunecate, este vitală pentru o relație bilaterală matură și pentru combaterea antisemitismului. Potrivit Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, incidentele de discurs instigator la ură au crescut cu 15% în ultimii doi ani.
Discuțiile au abordat și situația de securitate regională și internațională. Nicușor Dan a declarat că „pozițiile noastre sunt comune cu privire la agresiunea rusă din Ucraina”. În ceea ce privește Orientul Mijlociu, președintele român a reiterat poziția României privind necesitatea eforturilor diplomatice pentru a readuce pacea și stabilitatea, exprimându-și speranța că „înțelegerea între SUA și Iran va deschide perspectivele unei păci de durată în regiune”. Această abordare diplomatică reflectă angajamentul României, ca stat membru UE și NATO, de a contribui la stabilitatea globală, o politică susținută constant de Ministerul Afacerilor Externe, așa cum reiese din Strategia Națională de Apărare a Țării din 2025.
Declarațiile ambilor președinți au convergent pe tema combaterii discursului instigator la ură. Nicușor Dan a insistat pe necesitatea de a acționa „cu fermitate și, în același timp, cu tact împotriva acestor tipuri de manifestări, astfel încât să reușim o dezescaladare, deradicalizare, o comuniune între oameni care au opinii, religii, credințe diferite”. Această preocupare este una globală, iar România, prin instituțiile sale, cum ar fi Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), monitorizează și sancționează astfel de manifestări, în conformitate cu legislația europeană, inclusiv Directiva Cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme și expresii de rasism și xenofobie prin intermediul dreptului penal.
De ce contează
Această întâlnire subliniază importanța strategică a relației dintre România și Israel, atât la nivel economic și de securitate, cât și în plan moral și istoric. Comemorarea Pogromului de la Iași reconfirmă angajamentul României față de memoria Holocaustului și combaterea antisemitismului, un mesaj esențial într-un context internațional marcat de creșterea discursurilor extremiste. Colaborarea în domenii cheie precum tehnologia și apărarea aduce beneficii directe economiei românești și securității naționale, în timp ce pozițiile comune pe scena internațională consolidează rolul României ca partener de încredere în regiune și la nivel global.
Pe viitor, se anticipează o intensificare a dialogului bilateral, în special în privința investițiilor și a schimbului de expertiză în tehnologii avansate. Provocările legate de securitate, atât cele regionale, cât și cele globale, vor continua să domine agenda, necesitând o coordonare strânsă între cele două state. Rămâne de văzut cum vor evolua eforturile diplomatice pentru stabilitatea Orientului Mijlociu și cum va reuși România să echilibreze interesele sale economice cu angajamentele sale de securitate în fața amenințărilor în creștere.
De asemenea, monitorizarea și combaterea eficientă a discursului instigator la ură va rămâne o prioritate, necesitând măsuri legislative și educaționale continue.