Comemorare, discursuri și reînhumări în memoria victimelor
Președintele Statului Israel, Isaac Herzog, însoțit de Prima Doamnă, Michal Herzog, a participat duminică, 28 iunie 2026, la cea de-a XII-a ediție a Marșului Vieții de la Iași. Evenimentul a comemorat 85 de ani de la Pogromul din iunie 1941, unul dintre cele mai sângeroase episoade din istoria României și a Holocaustului. Prezența liderului israelian subliniază legăturile profunde dintre cele două națiuni și angajamentul comun în combaterea antisemitismului și păstrarea memoriei.
Manifestările au debutat la ora 9:30, la Cimitirul Evreiesc din cartierul Păcurari, un loc simbolic pentru victimele Pogromului. Potrivit autorităților locale, citate de Digi24, ceremonia a reunit oficiali români, reprezentanți ai comunității evreiești din Iași și delegații din Israel. Marșul Vieții, organizat de Primăria Municipiului Iași în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Iași, a fost inițiat de rabinul Josef Wasserman, președintele Fundației pentru Promovarea și Dezvoltarea Iudaismului în România, și a ajuns la a douăsprezecea ediție.
În discursul său emoționant, președintele Herzog a mulțumit autorităților române pentru eforturile depuse în combaterea antisemitismului și pentru păstrarea memoriei Holocaustului. „Evreii din România au avut un rol esențial în întemeierea și dezvoltarea Statului Israel și reprezintă până astăzi o punte vie între România și poporul evreu”, a declarat Herzog, citat de Digi24 și HotNews. El a adăugat că „în fața recrudescenței antisemitismului, avem responsabilitatea comună de a apăra adevărul, memoria și demnitatea umană.”
Liderul israelian a evocat amploarea tragediei, desfășurată între 28 și 30 iunie 1941, când peste 13.000 de evrei au fost uciși la Iași și în împrejurimi, un număr confirmat de istorici și instituții precum Muzeul Holocaustului din Iași. Această cifră plasează Pogromul de la Iași printre cele mai grave masacre împotriva populației evreiești din Europa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Herzog a subliniat dificultatea de a înțelege o asemenea cruzime: „Cum poate fi înțeleasă o asemenea cruzime, răspândită în întreaga societate? Cum a fost posibil ca într-un mare oraș european, care timp de secole a fost un centru înfloritor al vieții evreiești, să fie șters chipul lui Dumnezeu din om? Singurul răspuns la această întrebare tulburătoare este o tăcere asurzitoare.”
Pe lângă ceremoniile de comemorare, președintele Herzog a participat și la o ceremonie de reînhumare a 22 de victime ale pogromului, ale căror rămășițe au fost identificate recent, un detaliu menționat de HotNews. Această inițiativă oferă o înmormântare demnă, chiar și târzie, celor care au pierit în acele zile cumplite. De asemenea, agenda sa a inclus o vizită la Muzeul Holocaustului și alte locuri comemorative din oraș, subliniind importanța educației și păstrării memoriei pentru generațiile viitoare.
Contextul istoric al Pogromului de la Iași este crucial. Acesta nu a fost un eveniment izolat, ci o acțiune orchestrată la cele mai înalte niveluri ale regimului Antonescu, cu implicarea unor oameni din toate păturile societății, așa cum a remarcat Herzog. Trenurile morții, în care mii de evrei au pierit asfixiați sau de sete, reprezintă o mărturie cutremurătoare a brutalității. Potrivit Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, aceste evenimente au fost parte a politicii de epurare etnică promovate de statul român în timpul războiului, culminând cu deportările în Transnistria, unde au murit sute de mii de evrei și romi.
În timpul vizitei sale în România, președintele Isaac Herzog se va întâlni luni la Palatul Cotroceni cu președintele României, Nicușor Dan. Ulterior, șeful statului israelian va susține un discurs în Parlamentul României, unde va aduce un omagiu prieteniei și cooperării de lungă durată dintre Israel și România, conform postărilor sale pe X, citate de HotNews. Temele discuțiilor vor include relațiile bilaterale, securitatea regională, educația despre Holocaust și combaterea antisemitismului. Această agendă complexă reflectă nu doar comemorarea trecutului, ci și consolidarea parteneriatului strategic pentru viitor.
Un aspect cultural important, amintit de președintele Herzog și relatat de toate sursele, este faptul că la Iași a fost scrisă prima versiune a imnului național al Israelului, „Hatikvah” (Speranța), de către Naftali Herz Imber. Acest detaliu subliniază legăturile culturale și istorice profunde dintre comunitatea evreiască din România și statul israelian, o punte vie, așa cum a descris-o președintele israelian.
De ce contează
Prezența președintelui Isaac Herzog la Iași și discursurile sale subliniază importanța memoriei Holocaustului și necesitatea combaterii antisemitismului, fenomene care, din păcate, cunosc o recrudescență la nivel global. Pentru România, asumarea trecutului și recunoașterea crimelor comise în timpul Pogromului de la Iași și al Holocaustului sunt esențiale pentru consolidarea unei societăți democratice, bazate pe respect reciproc și toleranță. Evenimentul contribuie la educația publică, în special a tinerilor, despre ororile extremismului și ale urii etnice, oferind o lecție vitală despre consecințele negării demnității umane și importanța dialogului interconfesional.
Vizita președintelui Herzog în România, pe lângă aspectul comemorativ, are și o puternică dimensiune diplomatică. Întâlnirile cu președintele Nicușor Dan și discursul în Parlamentul României vor consolida relațiile bilaterale dintre cele două țări, având în vedere interese comune în domenii precum securitatea regională și cooperarea economică. Discuțiile privind combaterea antisemitismului și educația despre Holocaust sunt, de asemenea, cruciale într-un context internațional marcat de tensiuni și de resurgerea discursurilor de ură.
Această vizită reconfirmă angajamentul României față de valorile europene și față de memoria victimelor Holocaustului, în ciuda unor tendințe de relativizare a trecutului observate în anumite segmente ale societății.