Avertisment prezidențial împotriva extremismului și urii
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis duminică, 28 iunie 2026, un mesaj solemn la ceremonia de comemorare a 85 de ani de la Pogromul de la Iași, eveniment tragic ce a avut loc în iunie 1941. Mesajul, prezentat de Vlad Ionescu, Consilier de Stat în Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni, la Cimitirul Evreiesc din Iași, a subliniat că „Pogromul de la Iași nu a reprezentat doar tragedia unei comunități, ci și o traumă profundă pentru întreaga societate românească”, conform surselor. Șeful statului a avertizat că „într-un context în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spațiul public, atât în România, cât și în Europa, comemorarea de astăzi capătă o semnificație suplimentară. Ea nu mai este doar un gest simbolic de reculegere, ci și un avertisment”.
Mesajul prezidențial a fost centrat pe importanța memoriei istorice și pe datoria de a nu uita ororile trecutului. Nicușor Dan a citat cuvintele lui Elie Wiesel, „Nu mor cu adevărat decât cei care sunt uitați…”, subliniind că memoria este o formă de dreptate, demnitate și responsabilitate. Pogromul din iunie 1941 este descris ca o „cicatrice adâncă în istoria și conștiința națională, o consecință devastatoare a antisemitismului, a intoleranței și a urii îndreptate împotriva semenilor”. Această perspectivă, prezentă în toate comunicatele de presă, evidențiază consensul asupra gravității evenimentului și a necesității asumării acestuia.
Președintele a făcut o paralelă directă între evenimentele din 1941 și contextul actual, avertizând că „pericolul nu a dispărut, că extremismul și revizionismul istoric, adesea mascate în formule aparent legitime de discurs public, rămân tentații reale”. Această afirmație, reiterată de toate sursele, subliniază o preocupare majoră a administrației prezidențiale față de recrudescența fenomenelor extremiste în spațiul public românesc și european. El a insistat că „răul nu începe prin acte de violență extremă, ci prin tolerarea discriminării, a stereotipurilor și a excluderii”.
Detaliind evenimentele din 1941, Nicușor Dan a reamintit că Pogromul de la Iași a culminat pe 29 iunie, când mii de evrei – bărbați, femei, copii, tineri și vârstnici – au fost scoși din casele lor și uciși pe stradă sau în curtea chesturii de poliție. Unul dintre articole menționează că circa 7.000 de supraviețuitori au fost îmbarcați în trenuri cu vagoane de vite, unul cu destinația Podu Iloaiei și celălalt cu destinația Călărași, unde 60% dintre ei au murit asfixiați sau deshidratați în călduri de peste 40 de grade Celsius. O altă sursă, însă, oferă o cifră mai mare, indicând că între 27 și 30 iunie 1941, peste 13.000 de evrei au fost uciși, incluzând victimele din „Trenurile Morții”. Această discrepanță numerică subliniază dificultatea stabilirii unui număr exact de victime, o problemă frecventă în studiul Holocaustului, dar nu diminuează amploarea atrocităților.
Președintele a evocat mărturia scriitorului Mihail Sebastian, care, în „Jurnalul” său, a notat că „masacrul de la Iași este o obsesie de care nu scăpăm”, surprinzând „modul în care violența era tolerată, încurajată și transformată de autoritățile vremii într-o politică sistematică de persecuție împotriva evreilor”. Această referință la un martor contemporan adaugă o dimensiune personală și autentică mesajului, consolidând ideea că responsabilitatea autorităților de atunci a fost crucială în desfășurarea evenimentelor.
În contextul actual, Nicușor Dan a subliniat rolul fundamental al educației ca „cea mai puternică formă de prevenție împotriva repetării unor asemenea tragedii”. El a insistat că tinerii trebuie să cunoască adevărul despre Holocaust și despre responsabilitățile care au făcut posibile aceste crime. Prin cunoaștere, spirit critic și cultivarea respectului față de diversitate, se poate construi o societate rezilientă în fața manipulării, a urii și a extremismului. Această viziune este în concordanță cu recomandările Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care promovează educația Holocaustului în școlile românești încă din 2004, când a fost instituită Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului.
România a înregistrat progrese semnificative în protejarea drepturilor omului și în dezvoltarea unui cadru legislativ solid pentru combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei și discursului instigator la ură, prin alinierea la standardele europene. Legea nr. 217/2015, de exemplu, incriminează negarea Holocaustului și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității. Aceste realizări, a precizat președintele, nu încheie procesul memoriei, ci îl continuă, demonstrând angajamentul unei societăți democratice și mature, capabile să își asume trecutul. Încheind mesajul, Nicușor Dan a reafirmat angajamentul de a nu cădea în „capcana banalității răului”, concept formulat de Hannah Arendt, și de a rămâne vigilenți în fața intoleranței, discriminării și urii. Această referință filozofică adâncește mesajul, oferind un cadru conceptual pentru înțelegerea modului în care răul poate prolifera în societate.
Pe lângă comemorarea de la Iași, programul președintelui Nicușor Dan include o întâlnire, luni, cu președintele Israelului, Isaac Herzog, la Palatul Cotroceni. Această vizită oficială, menționată de Agerpres, subliniază importanța relațiilor bilaterale și a dialogului continuu pe tema memoriei Holocaustului și a combaterii antisemitismului la nivel internațional. Astfel de întâlniri oficiale reconfirmă angajamentul României față de valorile democratice și față de lupta împotriva oricărei forme de discriminare.
De ce contează
Comemorarea Pogromului de la Iași, la 85 de ani de la eveniment, este crucială pentru societatea românească, mai ales în contextul actual al creșterii discursului instigator la ură în Europa. Mesajul președintelui Nicușor Dan subliniază că lecțiile trecutului nu sunt doar exerciții istorice, ci avertismente relevante pentru prezent. Asumarea responsabilității față de adevărul istoric și educarea noilor generații sunt esențiale pentru a preveni repetarea unor atrocități. Ignorarea acestor evenimente ar deschide calea către banalizarea răului și ar submina eforturile de construire a unei societăți bazate pe respect, solidaritate și demnitate umană.
Concluzie Mesajul președintelui Nicușor Dan la comemorarea Pogromului de la Iași reprezintă un apel puternic la vigilență și la asumarea trecutului, dar și o reconfirmare a angajamentului României pentru combaterea extremismului și a discursului instigator la ură. În contextul în care pericolul extremismului și revizionismului istoric este perceput ca fiind o amenințare reală, educația și consolidarea cadrului legislativ rămân piloni esențiali. Pe viitor, este imperativ ca instituțiile statului, alături de societatea civilă și comunitățile academice, să continue eforturile de păstrare a memoriei victimelor și de promovare a valorilor toleranței și diversității. Vizita președintelui Israelului la București, programată imediat după comemorare, subliniază importanța dialogului internațional în această direcție și angajamentul comun împotriva reînvierea ideologiilor periculoase. Rămâne de văzut cum vor fi transpuse aceste angajamente în politici publice concrete și campanii educaționale eficiente pe termen lung.
Keywords: România, Iași, Pogromul de la Iași, Nicușor Dan, Holocaust, antisemitism, extremism, discurs instigator la ură, memorie istorică, educație, Mihail Sebastian, Hannah Arendt, Isaac Herzog, drepturile omului, Palatul Cotroceni