Eurodeputata laudă Rusia, ignorând realitățile autoritare
Șoșoacă, moscova: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Eurodeputata Diana Șoșoacă, lidera partidului SOS România, a transmis sâmbătă, 28 iunie 2026, un mesaj video în direct de la Moscova, din zona Pieței Roșii, în care a elogiat capitala Rusiei și a prezentat țara drept un model de ordine, civilizație, eficiență, dezvoltare și libertate. Declarațiile sale au stârnit controverse, contrazicând flagrant evaluările organizațiilor internaționale privind situația drepturilor politice și civile din Rusia, catalogată drept un regim autoritar și un stat agresor.
În transmisiunea realizată pe Facebook, platformă blocată în Rusia din 2022 și al cărei proprietar, Meta, este declarat "organizație extremistă" de către o instanță moscovită, Șoșoacă s-a minunat de frumusețea orașului. "Uitați-vă și voi ce frumos e. Uitați-vă câtă lume e. Și nu este mizerie pe jos. Ăștia sunt extrem de civilizați. Câtă verdeață, bă eu n-am văzut atâta verdeață", a declarat europarlamentara, descriind zona Kremlinului ca fiind "ceva de vis", potrivit Mediafax și HotNews. Ea a lăudat modul rapid în care rușii repară lucrurile și a afirmat că ar exista o "piață liberă" în Rusia.
Aceste afirmații intră în contradicție directă cu realitatea politică și juridică din Rusia, așa cum este descrisă de organizațiile internaționale. Țara este clasificată ca un regim autoritar, cu libertăți politice și civice sever restrânse, presiuni asupra presei, opoziției și societății civile, pe lângă statutul său de stat agresor care menține Ucraina într-un război de ocupație din februarie 2022. Conform rapoartelor Amnesty International din 2025, libertatea de exprimare este puternic limitată, iar legislația privind "organizațiile extremiste" permite pedepse cu închisoarea pentru implicarea în activitățile acestora. Deși autoritățile ruse au declarat inițial că simpla utilizare a platformelor Meta de către persoane obișnuite nu ar fi principala țintă, cazuri precum condamnarea politicianului de opoziție Maxim Kruglov pentru postări critice demonstrează o represiune accentuată, conform Digi24.
Economia Rusiei, departe de a fi un model de piață liberă, este afectată de sancțiunile internaționale impuse după invazia Ucrainei, cheltuieli militare ridicate și un control tot mai mare al statului. Investițiile străine directe au scăzut cu aproximativ 70% în 2023 comparativ cu 2021, conform datelor Băncii Mondiale, iar numeroase companii internaționale au părăsit piața rusă. Economia se menține preponderent prin exporturi de resurse naturale și prin relații comerciale cu state precum China, India și Turcia, conform analizelor publicate de Fondul Monetar Internațional în 2024.
Diana Șoșoacă a mai susținut că "foarte mulți europeni solicită cetățenia" rusă, deoarece "aici nu găsești politica woke". Această afirmație este dificil de verificat și contrastează cu datele Eurostat din 2024, care arată că numărul cetățenilor UE care au obținut cetățenia rusă este marginal, iar migrația netă din UE către Rusia este negativă. În general, politica "woke" este un termen folosit adesea în discursul conservator și naționalist pentru a critica progresismul social, iar utilizarea sa în acest context pare să servească o agendă politică specifică, conform analiștilor de la Centrul Român de Politici Europene.
Criticii din România, reflectați în comentariile la articolele de presă, i-au sugerat Șoșoacăi să rămână în Rusia dacă o consideră un loc atât de superior. Această reacție subliniază polarizarea profundă a opiniei publice românești față de pozițiile pro-ruse. Aceste critici sunt adesea întâlnite în contextul declarațiilor politicienilor români care par să susțină interese externe, în special cele ale Rusiei, considerate a fi în contradicție cu orientarea euro-atlantică a României.
**De ce contează**
Vizita și declarațiile Dianei Șoșoacă de la Moscova sunt relevante pentru că ele subliniază persistența și amplificarea narativelor pro-ruse în spațiul public românesc, chiar și în rândul unor oficiali aleși la nivel european. Prin promovarea unei imagini distorsionate a Rusiei, europarlamentara contribuie la dezinformare și la erodarea încrederii în instituțiile democratice. Aceste mesaje pot influența o parte a electoratului, slăbind coeziunea socială și sprijinul pentru valorile europene și alianțele strategice ale României, într-un context geopolitic tensionat.
Această a doua vizită a Dianei Șoșoacă la Moscova, în calitate de eurodeputată, ridică întrebări privind modul în care reprezentanții României în instituțiile europene își îndeplinesc mandatul. Rămâne de văzut dacă instituțiile europene sau cele naționale vor iniția demersuri pentru a adresa aceste tipuri de acțiuni și declarații care contravin, în opinia multora, intereselor naționale și europene.
Viitoarele alegeri și evoluțiile geopolitice vor testa reziliența societății românești la aceste mesaje divergente.