Experții cer investigarea 'flotei din umbră'
Litoralul bulgăresc al Mării Negre se confruntă, începând cu jumătatea lunii iunie 2026, cu o poluare persistentă cu păcură, cazuri noi fiind semnalate aproape zilnic în zone extinse, de la Rezovo și Sinemoreț până la Lozeneț, Arkutino și Kamcia. Această situație a stârnit îngrijorare, iar în timp ce autoritățile bulgare atribuie fenomenul depunerilor vechi aduse la suprafață de marea agitată, experții în protecția mediului, precum cei de la Greenpeace Bulgaria, solicită o investigație aprofundată, inclusiv asupra potențialului rol al navelor comerciale și al așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei. „Acum două zile făceam curățenie aici, iar noaptea trecută marea a adus din nou păcura la mal”, a declarat Iva Ianceva, o voluntară locală, pentru publicația svobodnatochka.bg, citată de Novinite, subliniind caracterul recurent al problemei.
Investigația realizată de svobodnatochka.bg, preluată de Novinite, indică faptul că rezidenții au raportat pentru prima dată, în jurul datei de 18 iunie 2026, apariția unor cantități semnificative de reziduuri negre și lipicioase pe plaje. Iva Ianceva a descris poluarea ca fiind extinsă pe plajele populare Silistar și Veleka, situate în apropierea localității Sinemoreț. Aceasta a subliniat că, în ciuda eforturilor constante de curățare, poluarea continuă să reapară, sugerând o sursă continuă sau o problemă de amploare mai mare decât cea recunoscută inițial.
Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria a confirmat că a primit zeci de sesizări din partea publicului și a efectuat inspecții care au identificat prezența granulelor de păcură și a reziduurilor petroliere pe mai multe plaje. Ca răspuns, autoritățile locale și administratorii plajelor au fost instruiți să demareze operațiuni de curățare a zonelor afectate. Cu toate acestea, Administrația Maritimă a declarat că în prezent nu există o poluare activă detectabilă pe mare. Oficialii guvernamentali bulgari susțin că materialul găsit este compus din „depuneri vechi de produse petroliere și deșeuri”, care ar fi fost ridicate de pe fundul mării de valurile puternice și de vânt, înainte de a fi aduse la țărm. Explicația oficială este că, dată fiind vechimea presupusă a poluantului, este „obiectiv imposibil” să se identifice sursa responsabilă în acest moment.
Organizațiile de mediu, însă, privesc cu scepticism această explicație. Hristo Panchev, reprezentant al Greenpeace Bulgaria, a declarat pentru presa bulgară că argumentul autorităților nu răspunde unor întrebări fundamentale. „Dacă poluarea este veche, când s-a produs și de ce nu a fost identificată la timp?”, a interogat Panchev, sugerând că ar putea fi vorba de o problemă nerezolvată sau de o neglijare anterioară. Acesta a subliniat că posibilele surse includ nave care deversează ilegal deșeuri în mare, o practică ilegală, dar care nu este rară în apele internaționale. Un alt factor important luat în considerare de experți este „flota din umbră” a Rusiei, o rețea de petroliere care operează adesea în afara reglementărilor internaționale stricte, transportând petrol rusesc sub diverse pavilioane și cu asigurări incerte, pentru a eluda sancțiunile impuse Moscovei după invazia Ucrainei din 2022. Aceste nave sunt adesea implicate în transferuri de mărfuri de la navă la navă (ship-to-ship transfers) în larg, operațiuni care prezintă riscuri sporite de deversare.
Greenpeace analizează imagini satelitare care, potrivit lui Panchev, indică existența mai multor pete întunecate suspecte în Marea Neagră. Printre acestea, o atenție deosebită este acordată zonei din apropierea petrolierului sancționat Kairos. Această navă se află în continuare în apropierea coastelor Bulgariei, după ce a fost abandonată la sfârșitul anului 2025, reprezentând un potențial risc de poluare continuă. Panchev a subliniat, totuși, că imaginile satelitare, deși utile, nu sunt suficiente pentru o concluzie definitivă. El a solicitat cu fermitate efectuarea unor analize chimice detaliate ale poluantului colectat de pe plaje, precum și inspectarea riguroasă a navelor care operează în zona afectată. „Dacă aceste proceduri sunt desfășurate rapid și în mod corespunzător, există șansa ca responsabilul să fie identificat și sancționat”, a declarat el, subliniind importanța acțiunilor prompte și transparente.
Situația actuală de pe litoralul bulgăresc reamintește de incidente anterioare de poluare în Marea Neagră. Spre exemplu, în 2023, în urma distrugerii barajului Kahovka din Ucraina, s-au înregistrat deversări masive de ape uzate și deșeuri în Marea Neagră, afectând și litoralul românesc și bulgăresc, chiar dacă natura poluantului era diferită. Marea Neagră este o mare semi-închisă, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă la poluare, cu un timp de reînnoire a apei de aproximativ 100 de ani. Potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu din 2020, poluarea cu petrol și deșeuri marine rămâne o problemă majoră în bazinul Mării Negre, afectând biodiversitatea și turismul. Experții români în mediu, precum cei de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța, au avertizat în repetate rânduri asupra riscurilor ecologice generate de traficul maritim intens și de lipsa unei monitorizări eficiente în anumite sectoare ale Mării Negre.
De ce contează
Poluarea cu păcură de pe litoralul bulgăresc al Mării Negre are implicații semnificative nu doar pentru mediul înconjurător, ci și pentru economia locală, bazată în mare parte pe turism. Deteriorarea plajelor și a ecosistemelor marine afectează direct sănătatea publică și reputația turistică a regiunii, putând duce la pierderi economice substanțiale. Mai mult, incapacitatea de a identifica sursa poluării subminează încrederea publicului în autorități și ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea măsurilor de prevenire și combatere a poluării în Marea Neagră. Această situație subliniază urgența unei cooperări regionale mai strânse și a unor mecanisme de monitorizare și sancționare mai eficiente.
În fața persistenței poluării și a scepticismului organizațiilor de mediu, se anticipează o intensificare a presiunii publice și internaționale asupra autorităților bulgare pentru a efectua investigații mai amănunțite. Solicitările Greenpeace pentru analize chimice și inspecții navale rapide sunt cruciale pentru identificarea sursei și aplicarea de sancțiuni. De asemenea, este probabil ca această situație să reaprindă discuțiile la nivel european privind securitatea maritimă și reglementările privind „flota din umbră” a Rusiei, având în vedere riscurile ecologice și geopolitice pe care aceasta le prezintă.
Rămâne de văzut dacă autoritățile bulgare vor extinde investigația dincolo de explicația inițială a „depunerilor vechi” și vor colabora cu experți independenți pentru a aduce claritate în această chestiune complexă.