Modernizarea liniei ferate București-Giurgiu: Progres de 7%

Modernizarea liniei ferate București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră, o investiție crucială de 2,1 miliarde de lei fără TVA, înregistrează un progres fizic general de 7% după aproximativ trei luni de șantier. Proiectul, finanțat prin fonduri europene din programul CEF 2021-2027, vizează aducerea la standarde europene a celei mai vechi căi ferate din România, permițând trenurilor să circule cu viteze de până la 120 km/h până la finalul anului 2028, conform termenului contractual. „Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul kilometrilor căilor sale ferate”, spunea prim-ministrul Dimitrie Ghica la inaugurarea liniei în 1869, o viziune care astăzi prinde contur prin acest amplu proiect de modernizare.

Contractul pentru modernizarea acestei rute istorice a fost semnat pe 14 august 2025 cu asocierea RailWorks, formată din Arcada Company și Alstom Transport. Potrivit datelor furnizate de CFR Infrastructură, etapa de proiectare a fost deja finalizată, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis pe 12 mai 2026. În prezent, antreprenorul își concentrează eforturile pe intervalul Jilava – Frătești, unde lucrările de dezafectare au atins un stadiu de aproximativ 65%. Această fază inițială este esențială pentru eliberarea frontului de lucru și pentru asigurarea condițiilor de siguranță necesare execuției ulterioare.

Linia București – Giurgiu, inaugurată în 1869, a reprezentat o legătură vitală între Capitală, Dunăre și Bulgaria, prin punctul de frontieră Giurgiu – Ruse. Această primă cale ferată construită pe teritoriul Țărilor Române, cu o lungime de peste 67 de kilometri, a fost realizată între 1867 și 1869, în urma unei concesiuni acordate unei companii britanice în 1865. Inaugurarea oficială, pe 19/31 octombrie 1869, a marcat un moment istoric, cu locomotiva „Mihaiu Bravu” tractând primul tren și „Dunărea” pe al doilea, condusă de Nicolae Tănase, primul mecanic român.

Proiectul actual de modernizare este mult mai complex decât o simplă înlocuire de șine. Acesta include electrificarea completă a traseului, o componentă esențială pentru operarea trenurilor moderne. De asemenea, vor fi modernizate instalațiile feroviare și va fi implementat sistemul european de management al traficului feroviar ERTMS Nivel 2. Acest sistem, utilizat pe coridoarele feroviare europene, va permite un control mult mai eficient și mai sigur al circulației trenurilor. Pentru alimentarea liniei electrificate, vor fi construite substații de tracțiune noi la Jilava și Frătești. Proiectul integrează și măsuri de protejare a faunei de-a lungul traseului, demonstrând o abordare modernă și responsabilă.

Un aspect crucial al modernizării este rezolvarea problemelor din zona localității Daia, unde restricțiile de tonaj au perturbat semnificativ circulația trenurilor de marfă. Ani la rând, trenurile au fost deviate pe ruta Videle, ceea ce a generat prelungiri ale traseelor și timpi de transport crescuți. Pentru a elimina acest blocaj strategic, proiectul prevede construirea unui viaduct nou, care va permite trenurilor de marfă să circule direct spre Giurgiu și mai departe spre Bulgaria, optimizând astfel fluxurile comerciale.

Importanța acestei linii feroviare transcende transportul de pasageri. Ruta leagă Capitala de Dunăre și, implicit, de rețelele feroviare din sud-estul Europei, având un potențial semnificativ pentru transportul de marfă către portul Giurgiu, Bulgaria și regiunea Balcanilor. Această modernizare este văzută ca un pas esențial în integrarea României în rețeaua europeană de transport TEN-T, conform obiectivelor Uniunii Europene de a dezvolta o rețea de transport multimodală și eficientă.

Istoria recentă a liniei București – Giurgiu a fost marcată de dificultăți. Traficul feroviar a fost suspendat timp de 19 ani, între 2005 și 2024, în urma prăbușirii podului de la Grădiștea peste râul Argeș. Reluarea circulației în iunie 2024, după finalizarea noului pod, a fost un prim pas, însă modernizarea actuală este cea care va aduce linia la standarde europene de viteză și siguranță. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat joi, 4 iunie 2026, că analizează 16 alternative de traseu pentru „Autostrada București-Giurgiu”, primul drum de mare viteză proiectat la frontiera cu Bulgaria, subliniind interesul sporit pentru infrastructura de transport din regiune.

Comparativ cu alte state membre UE, România se confruntă încă cu provocări majore în modernizarea infrastructurii feroviare. Conform Eurostat, în 2023, doar aproximativ 40% din rețeaua feroviară românească era electrificată, un procent sub media europeană. Proiecte precum cel al liniei București-Giurgiu sunt cruciale pentru a reduce decalajele și pentru a stimula transportul feroviar, atât de pasageri, cât și de marfă, contribuind la obiectivele Green Deal de reducere a emisiilor de carbon.

De ce contează

Modernizarea liniei ferate București-Giurgiu este vitală pentru revitalizarea economică și socială a regiunii de sud a României. Prin creșterea vitezei și siguranței transportului feroviar, se va reduce timpul de călătorie pentru pasageri și se va eficientiza semnificativ transportul de marfă către portul Giurgiu și mai departe, spre Bulgaria și Balcani. Această investiție va sprijini dezvoltarea comerțului, va crea noi oportunități economice și va contribui la decongestionarea traficului rutier, oferind o alternativă ecologică și modernă de transport. De asemenea, integrarea în rețeaua TEN-T va consolida poziția strategică a României în coridoarele europene de transport.

Finalizarea lucrărilor la linia București – Giurgiu este estimată pentru noiembrie 2028, conform termenului contractual, însă experiențele anterioare cu proiectele de infrastructură din România sugerează că pot apărea întârzieri. Monitorizarea atentă a progresului și gestionarea eficientă a resurselor vor fi esențiale pentru respectarea acestui termen ambițios. Succesul acestui proiect ar putea servi drept model pentru alte modernizări feroviare necesare în țară, deschizând calea către o rețea de transport mai modernă și mai eficientă, conectând România mai bine la rețeaua europeană.

Rămâne de văzut dacă provocările tehnice și administrative vor fi depășite pentru a livra la timp o infrastructură feroviară la standarde europene, mult așteptată de pasageri și transportatori deopotrivă.