Kremlinul se confruntă cu dificultăți crescânde
Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut recent că atacurile ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice rusești au provocat penurii de combustibil în diverse regiuni, o admitere făcută în timpul unei întâlniri la Kremlin cu miniștrii guvernului și alți oficiali, dar și într-un interviu televizat. Această declarație subliniază presiunea crescândă exercitată de campania de atacuri cu rază lungă de acțiune a Ucrainei, care vizează în mod special industria petrolieră rusă. Potrivit The Guardian, Putin a declarat: "În ceea ce privește atacurile asupra infrastructurii critice în general, și asupra infrastructurii energetice în special, desigur că aceste atacuri asupra instalațiilor noastre de infrastructură creează probleme, asta este evident."
Îngrijorările se amplifică în Rusia pe fondul intensificării acestor atacuri, care ajung tot mai adânc pe teritoriul rus, lovind infrastructuri-cheie din industria de apărare și afectând capacități de rafinare a petrolului, conform The Washington Post. Numai în ultimele zile, grupuri de drone ucrainene au lovit instalații petroliere în mai multe zone ale Rusiei, precum și uzina VZPP-S din Voronej – un producător important de componente pentru rachete balistice – Centrul de comunicații prin satelit din Dubna, în apropiere de Moscova, și o fabrică chimică din regiunea Tula, esențială pentru producția de muniție. Această campanie a generat nu doar penurii de combustibil, ci și un declin accentuat al pieței bursiere ruse, semnalând dificultăți economice tot mai mari.
În ciuda acestor provocări, experții citați de The Washington Post apreciază că președintele Putin nu își va schimba strategia militară. Liderul de la Kremlin a dat asigurări că Rusia face față cu bine problemelor legate de aprovizionarea cu combustibil. Mai mult, Putin a anunțat, în interviul său televizat, necesitatea de a spori rapid și semnificativ capacitatea de apărare aeriană a Rusiei pentru a contracara atacurile intensificate cu drone. "Prima sarcină este să intensificăm rapid și semnificativ producția acelor sisteme de apărare aeriană de care este cea mai mare nevoie", a declarat el.
Pe lângă aspectele militare, Putin a abordat și subiectul negocierilor de pace. El a afirmat că Ucraina a propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanță ca un pas către pace. Moscova consideră, însă, această propunere drept un mijloc de a reduce presiunea asupra forțelor Kievului de-a lungul liniei de front de 1.250 km. Putin a respins ideea, susținând că "este clar de ce se face această propunere, deoarece contraatacurile noastre adânc în teritoriul ucrainean sunt mult mai puternice, au un impact mai mare și sunt, sincer, mai distructive." El a adăugat că salvarea regimului de la Kiev "nu face parte din planurile noastre", considerând că propunerea ucraineană este motivată de o "lipsă catastrofală de personal" în forțele armate ucrainene.
Această poziție vine în contextul unei scrisori deschise trimise de președintele ucrainean Volodimir Zelenski lui Putin în această lună, propunând o întâlnire față în față, propunere respinsă de liderul rus. Putin a insistat că atacurile ucrainene au scopul de a distrage atenția și forțele ruse de la îndeplinirea obiectivelor principale – "eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei", referindu-se la cele două regiuni din Donbas și la regiunile adiacente Zaporijia și Herson. Rusia a anexat aceste patru regiuni în septembrie 2022, la șapte luni după invazie, deși le controlează doar parțial. Putin a reiterat că Ucraina trebuie să renunțe la pozițiile pe care le mai deține în regiunea Donețk din Donbas, ca o condiție esențială a oricărui acord de pace.
Referitor la eforturile diplomatice, Putin a declarat că Rusia se așteaptă la reluarea discuțiilor conduse de SUA pentru a pune capăt războiului și la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, odată ce "faza fierbinte" a conflictului americano-israelian cu Iranul va fi rezolvată. El a părut să fie de acord cu comentariile secretarului de stat american Marco Rubio, conform cărora nu s-a ajuns la niciun acord formal în cadrul discuțiilor purtate de Putin în Alaska anul trecut cu președintele american Donald Trump, deși au fost discutate unele propuneri ale SUA. "Nimeni nu a semnat nimic, dar am discutat despre anumite posibilități de a pune capăt conflictului din Ucraina", a spus Putin, adăugând că partea americană a solicitat compromisuri cuprinse în propunerile prezentate de americani în cadrul negocierilor.
În declarațiile sale, Putin a sugerat, de asemenea, că președintele belarus Aleksandr Lukașenko, cu care a purtat discuții timp de două zile în această săptămână, ar putea contribui la negocierile de pace. Această sugestie vine în ciuda acuzațiilor Ucrainei potrivit cărora Rusia ar încerca să implice și mai mult Belarusul în conflict. Belarusul a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru lansarea invaziei rusești din februarie 2022 asupra Ucrainei, dar Lukașenko s-a angajat să nu trimită forțe militare în luptă, o poziție care ar putea fi testată de aceste noi demersuri diplomatice.
De ce contează
Recunoașterea penuriilor de combustibil de către Putin și intensificarea atacurilor ucrainene subliniază o schimbare semnificativă în dinamica războiului, arătând că Ucraina are capacitatea de a afecta direct economia și infrastructura Rusiei, dincolo de linia frontului. Această situație poate influența opinia publică internă din Rusia și poate exercita presiuni asupra Kremlinului, chiar dacă Putin susține contrariul. Pe termen lung, aceste atacuri pot afecta capacitatea Rusiei de a susține efortul de război și pot accelera căutarea unor soluții diplomatice, deși ambele părți par, deocamdată, intransigente. Escaladarea conflictului în adâncimea teritoriului rus ridică, de asemenea, întrebări despre eficacitatea apărării antiaeriene rusești și despre prioritățile militare ale Moscovei.
În concluzie, deși Putin a recunoscut impactul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice, el a menținut o retorică fermă, respingând propunerile de pace ale Kievului și subliniind necesitatea de a consolida apărarea antiaeriană rusească. Această poziție indică o continuare a strategiei militare actuale, în ciuda dificultăților economice și a problemelor de aprovizionare. Rămâne de văzut dacă presiunea internă și externă va forța o reevaluare a strategiei Kremlinului. Viitoarele negocieri diplomatice, inclusiv cele sugerate de Putin cu implicarea SUA și a Belarusului, vor depinde în mare măsură de evoluțiile de pe front și de capacitatea fiecărei părți de a-și atinge obiectivele militare și economice.
Între timp, intensificarea atacurilor cu drone și răspunsul Rusiei vor continua să modeleze conflictul.