Prețuri scăzute, putere de cumpărare sub medie
România s-a clasat, în anul 2025, printre cele mai ieftine state membre ale Uniunii Europene pentru bunurile și serviciile din consumul final al gospodăriilor populației, potrivit datelor publicate vineri, 26 iunie 2026, de Institutul Național de Statistică (INS), pe baza calculelor Eurostat. Nivelul general al prețurilor în România a fost cu 35% sub media UE, o situație similară cu cea a Bulgariei, care a înregistrat prețuri cu 37% sub media europeană, fiind singurul stat membru cu un nivel și mai redus. Această poziție, deși avantajoasă pentru costul vieții, este însoțită de o putere de cumpărare semnificativ sub media europeană.
Potrivit ProTV, țara noastră se distinge în special la anumite categorii de produse și servicii. România are cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice”, situându-se la 80% din media UE în 2025. Această categorie include produse esențiale precum pâinea, carnea, laptele, ouăle, fructele, legumele, apa, cafeaua și băuturile răcoritoare. Comparativ, Slovacia urmează cu prețuri cu 17% mai ieftine decât media UE la alimente, iar Polonia și Cehia cu 10% sub media europeană. La polul opus, cele mai ridicate prețuri pentru această categorie se înregistrează în Luxemburg (122%) și Danemarca (121%), conform datelor Eurostat.
De asemenea, România se remarcă prin cele mai scăzute prețuri din UE la categoria „Recreere, sport și cultură”, cu un nivel de 63% (sau 37% sub media UE), fiind urmată îndeaproape de Bulgaria (66% din media UE sau 34% sub). În ceea ce privește transportul, prețurile din România sunt cu 20% sub media UE, iar la restaurante și servicii de cazare, sunt cu 41% sub media europeană, la 56% din media UE, potrivit INS. Prin contrast, Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” și „Transport” (127%), „Recreere, sport și cultură“ (141%) și la restaurante și serviciile de cazare (142%).
Pe de altă parte, Bulgaria se evidențiază ca fiind cel mai ieftin stat membru la „Băuturi alcoolice și tutun” (70% din media UE), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (78% din media UE) și „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (41% din media UE). În aceste categorii, Slovacia (85%), Spania, Italia și Cipru (86%) urmează Bulgaria la băuturi alcoolice și tutun, în timp ce Croația (48%) este a doua cea mai ieftină la cheltuielile pentru locuință. Irlanda, în schimb, este cea mai scumpă țară din UE la „Băuturi alcoolice și tutun” (203%) și „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (190%).
Informațiile prezentate de INS au la bază calculele Eurostat, realizate în luna iunie 2026. Acestea utilizează atât date privind prețurile de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri și servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene, cât și date privind componentele de cheltuieli ale PIB și alte informații de bază transmise în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1445/2007. Acest regulament stabilește cadrul pentru statisticile comunitare privind paritățile puterii de cumpărare (PPC) și agregarea prețurilor.
Cu toate aceste prețuri avantajoase, puterea de cumpărare a românilor rămâne sub media europeană. În 2025, România, alături de Croația, a înregistrat un indice de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza parității puterii de cumpărare (PPC), la nivelul de 78% față de media Uniunii Europene, adică cu 22% sub medie. Ungaria se situează chiar mai jos, la 76% față de media UE, conform INS. Cele mai scăzute valori ale PIB pe locuitor în 2025 au fost înregistrate de Bulgaria și Grecia, ambele cu 32% sub media UE. La polul opus, Luxemburg și Irlanda au cele mai ridicate niveluri ale PIB-ului pe locuitor, depășind media UE cu 139%, respectiv 138%. În cazul Luxemburgului, această valoare este parțial explicată de contribuția semnificativă la PIB a unui număr mare de cetățeni străini care lucrează în țară, dar nu fac parte din populația rezidentă, un fenomen binecunoscut în statele cu o forță de muncă transfrontalieră consistentă.
De ce contează
Aceste date sunt esențiale pentru înțelegerea nivelului de trai și a dinamicii economice din România. Deși prețurile scăzute pot fi un avantaj pentru consumatorii locali și pot atrage turiști, ele reflectă, de asemenea, o putere de cumpărare redusă la nivel național. Pentru mediul de afaceri, prețurile mici pot indica un potențial de creștere pe anumite segmente, dar și provocări legate de marjele de profit. În context european, poziția României sub media UE la prețuri și putere de cumpărare subliniază decalajele economice persistente, influențând deciziile de investiții și politicile sociale. Înțelegerea acestor disparități este crucială pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare economică și socială pe termen lung.
Pe termen scurt, este de așteptat ca România să își mențină poziția de țară cu prețuri competitive, cel puțin în anumite sectoare, în special la alimente și servicii. Cu toate acestea, presiunile inflaționiste globale și evoluțiile economice interne ar putea influența aceste tendințe. Provocarea majoră pentru autoritățile române, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a României, rămâne îmbunătățirea puterii de cumpărare a cetățenilor, prin politici care să stimuleze creșterea salariilor și a nivelului de trai, fără a compromite stabilitatea macroeconomică.
Se anticipează o monitorizare continuă din partea Eurostat și INS pentru a evalua impactul acestor tendințe asupra convergenței economice a României cu restul Uniunii Europene.