Prețuri mici, dar PIB pe cap de locuitor sub media europeană
România se menține printre statele Uniunii Europene cu cele mai mici prețuri la bunuri și servicii, ocupând locul al doilea după Bulgaria în anul 2025. Această constatare, publicată vineri de Institutul Național de Statistică (INS) pe baza datelor Eurostat, indică un nivel general al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor cu 35% sub media UE. În ciuda acestui avantaj de preț, puterea de cumpărare a românilor, măsurată prin produsul intern brut pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, se situează cu 22% sub media Uniunii Europene, la un nivel similar cu Croația și peste Ungaria, care înregistrează 24% sub media UE.
„România continuă să fie o destinație accesibilă din punct de vedere al costurilor, în special pentru alimente și servicii, însă această situație trebuie corelată cu nivelul veniturilor, care rămâne semnificativ sub standardele vest-europene”, a declarat un analist economic pentru Economica.net, subliniind discrepanța dintre prețurile scăzute și puterea de cumpărare.
Potrivit datelor Eurostat din 2025, Bulgaria rămâne singurul stat membru cu un nivel al prețurilor și mai redus decât România, cu 37% sub media UE. La celălalt capăt al clasamentului se află Danemarca, unde nivelul prețurilor este cu 40% peste media europeană, urmată de Irlanda (36% peste), Luxemburg (32% peste) și Suedia și Finlanda (câte 21% peste media europeană).
Un aspect notabil evidențiat de raportul INS este că România are cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice”, situându-se la 80% din media UE. Această categorie include produse esențiale precum pâinea, carnea, laptele, ouăle, fructele, legumele, apa, cafeaua și băuturile răcoritoare. După România, Slovacia urmează cu prețuri la alimente și băuturi nealcoolice cu 17% mai mici decât media UE, apoi Polonia și Cehia, cu prețuri cu 10% sub media europeană. Cele mai ridicate prețuri la această categorie se înregistrează în Luxemburg și Danemarca.
În contrast, Bulgaria este liderul UE la cele mai mici prețuri pentru băuturile alcoolice și tutun, îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și la cheltuielile pentru locuințe, incluzând apă, energie electrică, gaze și alți combustibili. România excelează și la categoria „Recreere, sport și cultură”, având un nivel al prețurilor cu 37% sub media UE, urmată de Bulgaria cu 34% sub media europeană. De asemenea, prețurile la transport în România sunt cu 20% sub media UE, iar la restaurante și servicii de cazare sunt cu 41% sub media europeană, făcând-o atractivă pentru turismul de buget.
Contextul regional arată că țările din Europa Centrală și de Est tind să aibă prețuri mai mici, reflectând, în general, și o putere de cumpărare mai redusă. Comparativ cu media UE, în 2025, Luxemburg și Irlanda au înregistrat cele mai ridicate niveluri ale PIB-ului pe locuitor, cu 139%, respectiv 138% peste media UE, în timp ce Bulgaria și Grecia încheie clasamentul, situându-se cu 32% sub media europeană. Această disparitate subliniază provocările economice cu care se confruntă statele membre mai noi, în ciuda integrării în piața unică.
Deși prețurile scăzute pot fi un avantaj pentru consumatori și pot atrage investiții în anumite sectoare, ele nu indică neapărat o calitate superioară a vieții. Discrepanța dintre prețuri și puterea de cumpărare subliniază o provocare structurală pentru economia românească. O analiză a datelor Eurostat din ultimii cinci ani arată că, deși România a înregistrat o creștere constantă a PIB-ului pe cap de locuitor (de la 69% din media UE în 2020 la 78% în 2025, conform estimărilor), decalajul față de statele vestice rămâne semnificativ. Această evoluție lentă a puterii de cumpărare, chiar și în contextul prețurilor mici, indică necesitatea unor reforme structurale profunde pentru a stimula creșterea veniturilor și a îmbunătăți nivelul de trai.
De ce contează
Aceste date sunt esențiale pentru înțelegerea realității economice a României. Prețurile scăzute pot fi un avantaj pentru populația cu venituri mici, permițându-le accesul la bunuri și servicii esențiale. Totuși, puterea de cumpărare redusă reflectă veniturile mici ale românilor, ceea ce limitează consumul de produse și servicii de valoare adăugată mai mare și, implicit, dezvoltarea economică. Pentru mediul de afaceri, prețurile mici pot atrage turiști și investiții în sectoarele cu costuri reduse, dar pot descuraja investițiile în industrii care necesită forță de muncă înalt calificată și bine plătită, perpetuând un ciclu de salarii mici și productivitate redusă.
Perspectiva pe termen mediu și lung arată că România trebuie să se concentreze pe creșterea productivității și a valorii adăugate în economie pentru a reduce decalajul față de media UE. Fără o creștere a veniturilor, prețurile scăzute vor rămâne un indicator al unei economii subdezvoltate, nu al unei prosperități accesibile. Guvernul și mediul de afaceri sunt chemați să colaboreze pentru a identifica mecanisme de stimulare a creșterii salariilor și a investițiilor în sectoare cu potențial ridicat, care să genereze locuri de muncă mai bine plătite și să îmbunătățească nivelul de trai al populației.
Rămâne de văzut dacă politicile actuale vor reuși să echilibreze avantajul prețurilor mici cu necesitatea urgentă de a crește puterea de cumpărare a cetățenilor români.