Băncile au schimbat informații confidențiale, arată autoritatea
Consiliul Concurenței a reiterat recent că sancțiunile aplicate unui număr de zece bănci din România, totalizând 3,73 miliarde de lei, vizează o "încălcare flagrantă" a regulilor de concurență, atât naționale, cât și europene. Motivul principal invocat este schimbul de informații confidențiale și strategice privind nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, o practică descrisă ca fiind una dintre cele mai grave încălcări ale regulilor de concurență constatate în Uniunea Europeană în ultimii ani, potrivit declarațiilor oficiale transmise de Agerpres.
Investigația autorității de concurență s-a concentrat pe comportamentul concret al participanților în cadrul mecanismului de stabilire a ROBOR, analizat prin prisma legislației concurenței. Reprezentanții Consiliului Concurenței au subliniat că decizia este fundamentată pe probele administrate în cauză și respectă drepturile procedurale ale părților, refuzând să comenteze public elemente confidențiale din dosar sau să substituie dezbaterea juridică din instanțe printr-o polemică publică. Ei au accentuat că discuțiile publice pe această temă ar trebui să se desfășoare "cu responsabilitate și rigoare", fără a crea confuzie și a ignora obligația legală a participanților de a acționa independent.
Asociația Română a Băncilor (ARB) a reacționat ferm la acuzațiile Consiliului Concurenței încă din 11 iunie, respingând decizia ca fiind "abuzivă și injustă". ARB a solicitat public instituției să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției și să specifice reglementările și normele de conduită concurențială care ar fi fost încălcate, precum și mecanismele prin care s-ar fi produs distorsionarea pieței. Potrivit comunicatului ARB, "clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false", iar băncile "nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței, care afectează pe nedrept reputația industriei bancare".
Sancțiunile au fost calculate în funcție de cifra de afaceri a entităților vizate și țin cont de solvabilitatea acestora. Cea mai mare amendă, de 875,74 milioane de lei, a fost aplicată Băncii Transilvania, la care se adaugă o amendă de 85,03 milioane de lei pentru fapta realizată de OTP Bank România. Printre celelalte bănci sancționate se numără Banca Comercială Română (577,36 milioane de lei), Raiffeisen Bank România (442,49 milioane de lei), UniCredit Bank (431,03 milioane de lei), BRD-Groupe Société Générale (412,47 milioane de lei), ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București (405,91 milioane de lei), CEC Bank (332,98 milioane de lei), Exim Banca Românească (96,49 milioane de lei), Libra Internet Bank (45,86 milioane de lei) și Banca Comercială Intesa Sanpaolo România (28,1 milioane de lei).
Consiliul Concurenței a subliniat că "faptul că o piață este reglementată nu exclude aplicarea regulilor de concurență". Dimpotrivă, în sectoare cu impact major asupra economiei și consumatorilor, respectarea acestor reguli este esențială pentru menținerea încrederii. Autoritatea a explicat că încălcarea confidențialității cotațiilor ferme din perioada de fixing, prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările sectoriale, naționale și europene, permite coordonarea cotațiilor pentru obținerea unui nivel mai ridicat al ROBOR la maturitățile de trei și șase luni. Aceasta, la rândul său, influențează nivelul dobânzilor creditelor, generând venituri suplimentare pentru bănci, fără riscurile normale asociate tranzacțiilor comerciale.
În replică, ARB a mai susținut că "simplificările excesive, concluziile forțate și comunicarea cu tentă populistă" utilizate în acest caz riscă să afecteze grav percepția asupra funcționării pieței bancare și reputația sectorului. Asociația a amintit că Banca Națională a României (BNR) are rol de organizator, reglementator și supraveghetor privind funcționarea pieței monetare, conform Normei 4/1995, și că BNR are la dispoziție Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014 pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință.
Consiliul Concurenței a clarificat că fiecare caz este analizat în funcție de perioada vizată, cadrul legal aplicabil și probele existente, iar concluziile pot diferi în funcție de fapte și circumstanțe. Decizia adoptată va fi comunicată părților și poate fi contestată la Curtea de Apel București în termen de 30 de zile. De asemenea, autoritatea impune măsuri pentru eliminarea practicilor anticoncurențiale constatate, având ca obiectiv funcționarea mecanismelor cu impact major asupra economiei și consumatorilor pe baza unor reguli clare și aplicate independent.
Acest caz nu este singular. ARB a subliniat că sectorul bancar românesc a fost supus și în trecut unor acuze puternic mediatizate, cum ar fi un caz legat de modul de calcul al ratelor bancare, unde mai multe măsuri și sancțiuni aplicate de ANPC au fost ulterior infirmate de instanțe. Această situație subliniază tensiunile continue între autoritățile de reglementare și sectorul bancar, un domeniu esențial pentru stabilitatea economică a României.
De ce contează
Acest scandal are implicații profunde pentru piața financiară românească și pentru consumatori. În primul rând, validarea acuzațiilor de manipulare a ROBOR ar putea deschide calea unor acțiuni civile din partea clienților cu credite, care ar putea solicita despăgubiri semnificative pentru dobânzile potențial majorate artificial. În al doilea rând, decizia Consiliului Concurenței, indiferent de rezultatul contestațiilor, subliniază necesitatea unei transparențe sporite și a unei concurențe loiale în sectorul bancar, un pilon crucial pentru economia reală. Încrederea publicului în sistemul bancar ar putea fi serios afectată, ceea ce ar putea influența comportamentul de economisire și creditare pe termen lung.
Decizia Consiliului Concurenței, odată comunicată oficial, va deschide o etapă de contestații la Curtea de Apel București, unde băncile vizate își vor susține nevinovăția. Este de așteptat ca acest proces judiciar să fie unul de durată, cu implicații semnificative pentru jurisprudența concurenței în România. Pe lângă aspectele juridice, rămâne deschisă întrebarea privind impactul pe termen lung asupra relației dintre bănci, autoritățile de reglementare și consumatori.
Obiectivul final al autorității este asigurarea unui mediu concurențial sănătos, dar provocările legate de complexitatea piețelor financiare și de apărarea reputației sectorului bancar vor persista, necesitând o abordare echilibrată și transparentă din partea tuturor părților implicate.