Raport 2025: Convergență digitală și tendințe telecom
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a publicat luni, 22 iunie 2026, raportul său anual pentru anul 2025, relevând o maturizare notabilă a pieței de comunicații electronice din România. Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte ale raportului este creșterea semnificativă a conexiunilor de internet fix în mediul rural, care a avansat cu 6%, de șase ori mai rapid decât în mediul urban, unde creșterea a fost de doar 1%. Această tendință subliniază eforturile de reducere a decalajului digital dintre urban și rural, un obiectiv strategic atât la nivel național, cât și european. „Datele din 2025 confirmă o evoluție robustă a infrastructurii de comunicații, în special în zonele mai puțin deservite, esențială pentru dezvoltarea economică și socială a României”, a declarat un reprezentant al ANCOM, subliniind importanța accesului la internet de mare viteză pentru toți cetățenii.
Numărul total al conexiunilor de internet fix în România a depășit 7 milioane în 2025, înregistrând o creștere generală de 3% față de anul precedent. Această expansiune este susținută în mare parte de tehnologia FTTH (Fiber To The Home/Office), cu fibră optică extinsă direct până la locuință sau sediu, care a ajuns la 5,7 milioane de conexiuni. Potrivit datelor ANCOM, 4 din 10 conexiuni de internet fix sunt acum de tip Gigabit, ceea ce indică o adoptare rapidă a vitezelor superioare de către utilizatorii români. Traficul mediu lunar de internet fix a atins 102 GB per locuitor în 2025, marcând o creștere de 15% față de 2024, reflectând o utilizare intensivă a serviciilor online pentru muncă, educație și divertisment.
Pe segmentul internetului mobil, raportul ANCOM indică un total de 22,3 milioane de conexiuni active, dintre care 19,5 milioane au utilizat tehnologiile 4G și/sau 5G. Conexiunile 5G au înregistrat un avans spectaculos de 45% în 2025, depășind pragul de 5 milioane de utilizatori. Traficul mediu lunar de internet mobil a crescut cu 16% în 2025, ajungând la 14,7 GB per locuitor, echivalentul a aproximativ 0,5 GB pe zi. Această creștere substanțială a traficului mobil subliniază dependența tot mai mare a românilor de dispozitivele mobile pentru accesul la informație și comunicare, consolidând poziția României ca una dintre țările europene cu o penetrare ridicată a internetului mobil.
În ceea ce privește telefonia mobilă, numărul total de cartele SIM a rămas relativ constant, la 22,8 milioane. Această stabilitate este rezultatul unei dinamici interne, unde avansul abonamentelor (+5%) a compensat scăderea numărului de cartele preplătite active (-13%). Această migrație de la prepaid la abonamente poate fi interpretată ca o preferință a consumatorilor pentru stabilitate și beneficii suplimentare oferite de contractele pe termen lung. Pe de altă parte, traficul de voce a continuat trendul descendent, accelerând ritmul anual de scădere la -5%, ajungând la un total de 55 de miliarde de minute. Aceasta înseamnă o medie de 242 de minute lunar per locuitor, o cifră care reflectă o preferință crescândă pentru aplicațiile de comunicare bazate pe internet în detrimentul apelurilor vocale tradiționale.
Sectorul serviciilor de televiziune a menținut un număr constant de peste 7,8 milioane de abonați în 2025. Raportul ANCOM evidențiază o continuare a procesului de migrație a abonaților de la serviciile prin satelit și IPTV (care au înregistrat o scădere de 170 mii) către cele prin cablu (care au crescut cu 170 mii). Această tendință sugerează o preferință a consumatorilor pentru stabilitatea și calitatea oferite de serviciile de televiziune prin cablu, adesea integrate în pachete convergent cu internetul fix. Conform Eurostat, România se clasează în topul țărilor europene în ceea ce privește viteza medie a internetului, iar raportul ANCOM pentru 2025 reconfirmă această poziție, evidențiind investițiile continue în infrastructura de comunicații.
Veniturile totale din sectorul telecom au înregistrat o ușoară scădere de 0,8% față de anul 2024, atingând o valoare de 16 miliarde lei (aproximativ 3,2 miliarde euro). Chiar și cu această ușoară scădere, internetul a continuat să fie motorul principal al industriei, contribuind cu 41% la veniturile totale. Această pondere subliniază rolul crucial al serviciilor de internet în ecosistemul telecom și importanța lor pentru sustenabilitatea financiară a operatorilor. Experții din industrie, precum analistul telecom Mihai Georgescu de la Asociația pentru Tehnologie și Internet (ATI), consideră că „deși veniturile totale au înregistrat o ușoară contracție, creșterea traficului și migrația către tehnologii avansate precum 5G și FTTH demonstrează o piață sănătoasă, orientată spre inovație și satisfacerea cerințelor crescânde ale consumatorilor”.
De ce contează
Aceste date sunt cruciale pentru înțelegerea direcției în care se îndreaptă societatea românească și economia digitală. Creșterea internetului fix în mediul rural reduce decalajul digital, oferind oportunități egale de acces la educație, sănătate și afaceri online pentru comunitățile izolate. Extinderea rețelelor 5G și a fibrei optice consolidează infrastructura digitală a României, facilitând dezvoltarea de noi servicii și aplicații, de la smart cities la telemedicină. Pentru consumatori, înseamnă viteze mai mari și o conectivitate mai bună, iar pentru companii, noi piețe și modele de afaceri, stimulând inovația și competitivitatea economică.
În concluzie, raportul ANCOM pentru 2025 descrie o piață telecom dinamică, caracterizată de o expansiune rapidă a infrastructurii de internet, în special în mediul rural, și o adoptare masivă a tehnologiilor avansate precum fibra optică și 5G. Deși veniturile totale au înregistrat o ușoară scădere, aceasta este compensată de creșterea volumului de trafic și de migrația către servicii cu valoare adăugată. Provocările viitoare includ menținerea ritmului de investiții în infrastructură, optimizarea costurilor operaționale și adaptarea la cerințele în continuă schimbare ale consumatorilor.
Rămâne de văzut cum vor influența aceste tendințe dezvoltarea economică regională și capacitatea României de a-și consolida poziția de hub digital în Europa de Est, în contextul discuțiilor despre o potențială Directivă Europeană privind conectivitatea universală, care ar putea impune noi standarde de accesabilitate și viteză a internetului.