Prejudiciu de 23 milioane de lei, livratori fără contracte
Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), parte a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a anunțat destructurarea unei rețele complexe de evaziune fiscală în sectorul livrărilor la domiciliu (food delivery). Această grupare, formată din peste 50 de societăți comerciale, a prejudiciat bugetul de stat cu peste 23 de milioane de lei, conform unui comunicat al ANAF, preluat de Agerpres. Operațiunea a vizat un mecanism de fraudare activ începând cu anul 2023, care a implicat transferul succesiv al veniturilor prin multiple firme pentru a disimula beneficiarii reali și a diminua obligațiile fiscale. "În urma activităţilor de monitorizare a platformelor de curierat şi a analizelor complexe de risc fiscal, inspectorii ANAF Antifraudă au constatat că, începând cu anul 2023, gruparea a dezvoltat un mecanism de fraudare prin care veniturile obţinute din activitatea de livrare erau transferate succesiv prin mai multe societăţi comerciale, cu scopul de a ascunde beneficiarii reali ai sumelor încasate şi de a diminua obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat," a declarat un reprezentant ANAF, subliniind amploarea și complexitatea schemei.
Prejudiciul estimat, care depășește 23 de milioane de lei, include impozit pe profit, TVA și contribuții salariale, toate sustrase de la declarare și plată. Investigațiile au relevat o structură evazionistă organizată pe cinci paliere de societăți, create și utilizate pentru a disimula traseul banilor și a diminua obligațiile fiscale. Acest circuit ingenios era conceput pentru a îndepărta fondurile de societățile care generau veniturile, permițând ulterior retragerea lor în numerar. În paralel, obligațiile fiscale erau diminuate prin utilizarea unor societăți fără activitate economică reală și prin deducerea ilegală de TVA. Conform Digi24 și HotNews, această stratificare a firmelor-fantomă, cu adrese în București și Timișoara, a fost esențială pentru a crea o aparență de legalitate și a fragmenta fluxurile financiare, pierzând astfel trasabilitatea beneficiarilor finali.
Inspectorii ANAF Antifraudă au identificat adrese din Timișoara și București care au fost utilizate în mod repetat ca domicilii fiscale pentru numeroase societăți implicate, fără ca la aceste locații să existe o activitate economică reală. Verificările au arătat că aceste societăți prezentau caracteristicile unor entități de tip „fantomă”, fiind folosite exclusiv pentru fragmentarea fluxurilor financiare și crearea unei aparențe de legalitate a operațiunilor derulate. Documentele fiscale emise de aceste societăți fără capacitate economică reală au fost ulterior utilizate de beneficiari pentru înregistrarea unor cheltuieli fără conținut economic, obținând astfel avantaje fiscale necuvenite. Această practică a permis eludarea plății unor sume considerabile către bugetul de stat, prin deduceri ilegale și ascunderea profiturilor reale.
Un alt aspect important al fraudei, menționat de toate sursele, a fost implicarea muncii nedeclarate. O parte semnificativă a activității de livrare a fost desfășurată prin intermediul a sute de persoane care nu figurau înregistrate cu contracte individuale de muncă. Această ilegalitate a contribuit la prejudicierea suplimentară a bugetului de stat prin neplata impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii, inclusiv contribuțiile la pensii și sănătate. În România, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) din 2023, munca la negru rămâne o problemă persistentă, afectând aproximativ 15-20% din forța de muncă în anumite sectoare, cu implicații majore asupra fondurilor sociale și a sistemului de pensii. Această schemă demonstrează o tendință îngrijorătoare de utilizare a vulnerabilităților legislației muncii pentru maximizarea profiturilor ilegale.
În context european, practicile de evaziune fiscală și munca nedeclarată sunt combătute prin directive precum Directiva UE 2017/1371 privind combaterea fraudei îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii printr-o legislație penală. Fenomenul este amplu, iar Comisia Europeană estimează că statele membre pierd anual miliarde de euro din TVA neîncasat. Cazul actual din România, cu un prejudiciu de 23 de milioane de lei (aproximativ 4.6 milioane de euro), subliniază necesitatea unor controale continue și a unei cooperări transfrontaliere eficiente pentru a contracara astfel de scheme complexe. Prin comparație, în 2022, ANAF a recuperat peste 1.2 miliarde de lei din evaziune fiscală, conform rapoartelor instituției, indicând o creștere a eforturilor de colectare, dar și o sofisticare a metodelor de fraudare.
ANAF a precizat că va continua controalele pentru combaterea evaziunii fiscale și identificarea mecanismelor complexe de fraudare care afectează veniturile bugetare și distorsionează mediul concurențial. Persoanele și entitățile implicate în astfel de mecanisme vor face obiectul măsurilor legale corespunzătoare, ceea ce poate include sancțiuni administrative, amenzi penale și recuperarea integrală a prejudiciului. Această abordare fermă este esențială pentru a restabili încrederea în sistemul fiscal și a asigura un mediu de afaceri echitabil. Critici aduse sistemului fiscal românesc vizează adesea complexitatea legislației și insuficiența resurselor umane și tehnologice ale ANAF, aspecte care pot facilita apariția unor astfel de scheme evazioniste.
De ce contează
Destructurarea acestei rețele de evaziune fiscală este crucială pentru integritatea bugetului de stat și pentru echitatea mediului de afaceri. Prejudiciul de peste 23 de milioane de lei ar fi putut fi direcționat către servicii publice esențiale, precum sănătatea, educația sau infrastructura. Mai mult, utilizarea masivă a muncii nedeclarate subminează drepturile angajaților, nu le asigură protecție socială și creează o concurență neloială pentru companiile care respectă legea. Prin combaterea acestor practici, ANAF contribuie la consolidarea încrederii în instituțiile statului și la asigurarea unei colectări corecte a veniturilor, esențiale pentru dezvoltarea economică și socială a României.
În concluzie, operațiunea ANAF subliniază determinarea autorităților de a intensifica lupta împotriva evaziunii fiscale, în special în sectoarele economice dinamice, precum cel de food delivery. Este de așteptat ca, în perioada următoare, să se continue monitorizarea platformelor de curierat și a altor domenii vulnerabile la astfel de scheme, cu accent pe identificarea beneficiarilor reali și a structurilor de tip „fantomă”. Rămâne de văzut dacă măsurile legislative vor fi adaptate pentru a preveni apariția unor noi mecanisme de fraudare și pentru a simplifica procesele de declarare și plată a impozitelor, reducând astfel oportunitățile pentru evaziune fiscală. De asemenea, se impune o mai mare atenție asupra respectării legislației muncii, pentru a asigura protecția socială a livratorilor și a preveni exploatarea forței de muncă nedeclarate.
Cooperarea între instituții și digitalizarea serviciilor fiscale ar putea juca un rol cheie în viitor.