Gruparea acuzați de trafic de droguri, implicată în decesul unui tânăr
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală, în colaborare cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, au desfășurat luni, 22 iunie 2026, 15 percheziții domiciliare în București și în județele Ilfov și Dâmbovița. Acțiunea vizează o grupare de criminalitate organizată formată din 12 cetățeni de origine srilankeză, acuzați de trafic de droguri de risc și de mare risc, precum și de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la infracțiunea de trafic de droguri de mare risc care a avut ca urmare moartea victimei, potrivit comunicatelor DIICOT, citate de Digi24 și HotNews.
Această operațiune de amploare a scos la iveală o rețea bine structurată, care, cel puțin din iunie 2025, acționa pe raza municipiului București și a județului Ilfov. Membrii grupării, lucrători cu permise de muncă pe teritoriul României încă din 2024, au fost documentați de anchetatori ca având „o structură organizatorică stabilă, tipică unui grup infracțional organizat de tip colaborativ”, conform Digi24 și B1 TV. Aceștia gestionau mai multe locuințe destinate vânzării de droguri, coordonau aprovizionarea, depozitarea și distribuția substanțelor interzise, inclusiv în cadrul unor petreceri organizate pentru comunitatea srilankeză, și planificau activități viitoare, inclusiv transporturi internaționale de droguri dissimulate.
Investigația a luat o turnură dramatică după ce, în noaptea de 29 spre 30 iunie 2025, un eveniment privat organizat de unul dintre membrii grupării, la care au participat peste 200 de persoane, a dus la moartea unui tânăr. Decesul a survenit în urma unui stop cardio-respirator, cauzat de acțiunea deprimantă asupra sistemului nervos central a unui „cocktail” de substanțe de mare risc, incluzând cocaină, amfetamină, metamfetamină, derivat de tip ecstasy și ketamină, așa cum au precizat procurorii DIICOT. Această tragedie a accelerat eforturile autorităților de a destructura rețeaua, un aspect subliniat de HotNews.
Pe parcursul administrării probatoriului, anchetatorii au indisponibilizat cantități semnificative de substanțe interzise, comercializate în București și în localități din Ilfov. Printre drogurile confiscate se numără canabis, rezină de canabis, cocaină, comprimate ecstasy și metamfetamină. Audierile suspecților se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală, acțiunea beneficiind de sprijinul jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, fapt menționat de toate sursele.
Contextul venirii lucrătorilor străini în România este crucial. Potrivit datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), în 2025, numărul permiselor de ședere pentru muncă acordate cetățenilor non-UE a depășit 120.000, o creștere de 30% față de 2024. Dintre aceștia, un procent semnificativ, de aproximativ 15%, provine din Sri Lanka, conform statisticilor IGI din decembrie 2025. Această forță de muncă este esențială pentru sectoare precum construcțiile, HoReCa și agricultura, unde există un deficit major de personal. Cu toate acestea, sosirea unui număr mare de persoane din medii culturale diverse poate crea și provocări sociale și de integrare, inclusiv riscul de implicare în activități infracționale, așa cum demonstrează acest caz.
În timp ce majoritatea lucrătorilor străini respectă legile, cazuri precum cel al grupării srilankeze subliniază necesitatea unei supravegheri atente și a unor programe de integrare mai eficiente. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat în cadrul unei conferințe de presă din martie 2026 că „prioritatea noastră este să asigurăm un mediu sigur pentru toți cetățenii și să combatem orice formă de criminalitate, indiferent de originea făptuitorilor. Colaborăm strâns cu instituțiile europene pentru a prelua cele mai bune practici în gestionarea fenomenului migrației și a riscurilor asociate.”
Experții în sociologie, precum profesorul universitar Dr. Elena Popescu de la Universitatea din București, subliniază că „fenomenul infracțional în rândul comunităților de migranți este complex și nu trebuie generalizat. Adesea, condițiile precare de integrare, dificultățile lingvistice și lipsa oportunităților pot duce la vulnerabilitate și, în cazuri izolate, la implicarea în activități ilegale. Este esențial să investim în programe de integrare socială și culturală, nu doar în control și represiune.”
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu o creștere rapidă a numărului de lucrători străini, o tendință observată și în țări precum Polonia și Cehia. Conform unui raport Eurostat din 2024, rata infracționalității în rândul populației migrante nu este statistic mai mare decât cea a populației autohtone, însă tipurile de infracțiuni pot varia. În România, traficul de droguri a cunoscut o creștere de 18% în 2025 față de 2024, conform datelor Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), o tendință îngrijorătoare care necesită o abordare multi-instituțională.
**De ce contează**
Acest caz subliniază vulnerabilitatea comunităților de lucrători străini în fața criminalității organizate și riscurile asociate cu traficul de droguri, care afectează direct sănătatea publică și siguranța cetățenilor. Moartea tânărului în urma consumului de droguri la o petrecere organizată de membrii acestei grupări este o tragedie care atrage atenția asupra consecințelor devastatoare ale acestui fenomen. De asemenea, cazul ridică întrebări importante despre integrarea și monitorizarea lucrătorilor străini în România, precum și despre necesitatea unor măsuri preventive și de control mai eficiente pentru a evita ca astfel de incidente să se repete.
Ancheta DIICOT este în plină desfășurare, iar audierile continuă la sediul central al instituției. Este de așteptat ca procurorii să solicite arestarea preventivă a suspecților reținuți, pe baza probatoriului administrat. Cazul ar putea duce la o reevaluare a politicilor de imigrație și a măsurilor de securitate internă, în special în ceea ce privește monitorizarea activităților grupurilor organizate. De asemenea, se anticipează o intensificare a colaborării internaționale pentru combaterea traficului de droguri, având în vedere indiciile privind transporturile internaționale de droguri dissimulate menționate de anchetatori.
Rămâne de văzut ce măsuri suplimentare vor fi adoptate pentru a preveni implicarea lucrătorilor străini în rețele de criminalitate organizată și pentru a asigura o mai bună integrare a acestora în societatea românească.