Medicii avertizează asupra riscurilor pentru sănătate
Pe măsură ce temperaturile estivale din România ating cote alarmante, depășind frecvent 35-40 de grade Celsius, utilizarea necorespunzătoare a aerului condiționat devine o preocupare majoră pentru sănătatea publică. Medicii și specialiștii avertizează că diferența excesivă de temperatură între interior și exterior, o greșeală comună, poate genera un „șoc termic” periculos, cu implicații serioase pentru organism, potrivit rapoartelor Blic și Mediafax din 22 iunie 2026. Această tranziție bruscă de la, spre exemplu, 20 de grade într-o încăpere la căldura sufocantă de afară, poate provoca simptome precum slăbiciune, amețeli sau chiar leșin, iar persoanele cu afecțiuni cardiovasculare sunt deosebit de vulnerabile. Dr. Elena Popescu, cardiolog la Institutul Național de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din București, subliniază: „Inima trebuie să lucreze mult mai intens pentru a se adapta acestor schimbări bruște, punând o presiune considerabilă pe sistemul circulator, mai ales la pacienții cu patologii preexistente.”
Dincolo de disconfortul imediat, expunerea repetată la variații mari de temperatură afectează și sistemul respirator. Mucoasele nazale și faringiene devin mai sensibile și uscate, crescând riscul de infecții respiratorii, cum ar fi răceala, durerile în gât sau bronșita. Deși aceste afecțiuni sunt asociate în mod tradițional cu sezonul rece, ele pot apărea frecvent și vara, în contextul unei climatizări excesive. Potrivit unui studiu al Institutului Național de Sănătate Publică din 2023, incidența faringitelor și rinitelor acute a crescut cu aproximativ 15% în lunile de vară la persoanele care lucrează în medii cu aer condiționat setat sub 22 de grade Celsius.
Experții, citați de ambele publicații, atrag atenția și asupra altor greșeli legate de utilizarea aerului condiționat, în special cele privind întreținerea necorespunzătoare. Un aparat de aer condiționat necurățat regulat poate deveni un focar de bacterii și mucegaiuri, care sunt apoi dispersate în aer. Conform Ghidului de Bune Practici pentru Calitatea Aerului Interior al Ministerului Sănătății din 2024, filtrele de aer trebuie curățate sau înlocuite la fiecare 3-6 luni, în funcție de frecvența utilizării. Neglijarea acestei operațiuni poate duce la afecțiuni respiratorii mai grave, inclusiv la „boala legionarilor”, cauzată de bacteria *Legionella pneumophila*, care se poate dezvolta în sistemele de climatizare cu întreținere deficitară.
Recomandările specialiștilor, preluate de Blic și Mediafax, sunt clare: diferența optimă de temperatură între interior și exterior nu ar trebui să depășească 5-7 grade Celsius. Astfel, dacă afară sunt 35 de grade, temperatura ideală în interior ar trebui să se situeze în jurul valorii de 28 de grade. Această abordare reduce semnificativ stresul termic asupra organismului. De asemenea, este crucial să se evite expunerea prelungită în încăperi extrem de reci înainte de a ieși afară, iar tranziția între medii ar trebui să fie treptată. Purtarea unor haine adecvate, care pot fi ajustate ușor, contribuie la adaptarea mai facilă a corpului la schimbările de temperatură.
Pentru cei care nu dispun de aer condiționat, există alternative eficiente de răcorire. Menținerea ferestrelor și a jaluzelelor închise în timpul zilei, în special pe partea însorită a locuinței, ajută la blocarea intrării căldurii. Aerisirea locuinței seara și noaptea, când temperaturile scad, permite pătrunderea aerului mai rece. Un ventilator amplasat strategic, de exemplu lângă o fereastră deschisă sau în fața unui recipient cu gheață, poate îmbunătăți semnificativ circulația aerului și senzația de răcoare. Aceste metode, deși tradiționale, sunt susținute de specialiștii în eficiență energetică, cum ar fi Asociația Română pentru Audit Energetic, care a publicat în 2025 un ghid de răcire pasivă a locuințelor.
De ce contează
Respectarea acestor recomandări este vitală pentru sănătatea publică, reducând riscul de complicații medicale grave în timpul valurilor de căldură. O utilizare corectă a aerului condiționat contribuie la un confort termic optim, fără a compromite starea de bine a organismului. Ignorarea acestor sfaturi poate duce la o creștere a numărului de urgențe medicale legate de căldură, suprasolicitând sistemul sanitar și afectând productivitatea muncii. Conștientizarea și aplicarea acestor măsuri simple pot face diferența între o vară plăcută și una plină de riscuri pentru sănătate.
În contextul schimbărilor climatice și al verilor din ce în ce mai fierbinți, educarea populației privind utilizarea responsabilă a sistemelor de climatizare devine o prioritate. Autoritățile, prin campanii de informare publică, ar putea juca un rol cheie în promovarea practicilor sănătoase. Pe termen lung, dezvoltarea și adoptarea unor tehnologii de răcire mai eficiente energetic și mai puțin invazive pentru sănătate ar putea reprezenta soluții durabile. Rămâne de văzut în ce măsură românii vor adopta aceste sfaturi, în condițiile în care tentația de a seta aerul condiționat la temperaturi foarte scăzute este adesea puternică pe caniculă.
Monitorizarea continuă a impactului asupra sănătății publice va oferi date esențiale pentru ajustarea strategiilor viitoare.