Angajată MAE, acord cu DNA pentru prejudiciu de 8,4 milioane lei

O angajată a Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Lavinia-Daniela Păune, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu Direcția Națională Anticorupție (DNA), fiind acuzată de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals în formă continuată. Potrivit comunicatelor DNA, Păune ar fi cauzat un prejudiciu bugetului MAE de peste 8,4 milioane de lei prin efectuarea de plăți salariale nelegale, atât către sine, cât și către două persoane care nu erau angajate ale instituției. Acest acord, încheiat la 18 iunie 2026, a fost înaintat Tribunalului București, iar inculpata a acceptat o pedeapsă de 3 ani și o lună de închisoare.

Procurorii anticorupție, din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus sesizarea instanței de judecată cu acest acord. Lavinia-Daniela Păune, la data faptelor consilier relații în cadrul Direcției Planificare Bugetară, Contabilitate și Salarizare (D.P.B.C.S.) din MAE, este acuzată de participație improprie sub forma complicității la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual și uz de fals, toate în formă continuată. Faptele s-ar fi desfășurat pe o perioadă extinsă, între mai 2009 și aprilie 2024, conform anchetatorilor. Ministerul Afacerilor Externe s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând recuperarea integrală a prejudiciului de 8.412.028 lei.

Modul de operare, detaliat de procurori, ar fi implicat falsificarea a 176 de state de plată aferente personalului MAE prin intermediul programului informatic de salarizare. Păune ar fi modificat valoarea totală a unor indemnizații acordate angajaților, iar informațiile alterate ar fi fost preluate în documentele de lichidare, ordonanțare și plată. Astfel, fondurile destinate drepturilor salariale, precum și impozitele și contribuțiile salariale aferente, ar fi fost majorate nelegal. Statele de plată modificate ar fi fost prezentate spre avizare și aprobare persoanelor din MAE cu atribuții în acest sens, iar informațiile nereale ar fi fost ulterior aprobate la plată, fără vinovăție, de către ordonatorii principali de credite. Aceste detalii subliniază o vulnerabilitate sistemică în procesele de verificare internă a instituției.

Pe lângă falsificarea statelor de plată, inculpata ar fi falsificat și borderourile aferente dispozițiilor de plată a drepturilor salariale transmise unităților bancare. Acest lucru s-ar fi realizat prin inserarea unor sume necuvenite rezultate din modificarea statelor de plată și prin introducerea unor date privind conturi bancare aparținând acesteia și celor două persoane implicate. Prin aceste demersuri, Păune și celelalte două persoane ar fi obținut în mod nelegal suma totală de 7.176.957 lei, transferată necuvenit în conturile lor bancare. De asemenea, la bugetul de stat ar fi fost achitate contribuții salariale și impozite aferente veniturilor salariale în cuantum total de 1.235.071 lei, corespunzătoare sumelor achitate nelegal. Această sumă, deși aparent destinată bugetului de stat, reprezintă o cheltuială nejustificată generată de frauda inițială.

În timpul cercetărilor, Lavinia-Daniela Păune și-a asumat în totalitate faptele comise și a avut o atitudine sinceră, fapt care a contribuit la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției. În prezența avocatului, inculpata a declarat expres că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei, precum și cu modalitatea de executare. Conform Codului de Procedură Penală, articolul 483, acordul de recunoaștere a vinovăției permite o procedură simplificată și o pedeapsă redusă în schimbul admiterii faptelor. În cazul Păune, pedeapsa propusă este de 3 ani și o lună de închisoare, cu executare în regim de detenție, potrivit unei surse. Pentru a asigura recuperarea prejudiciului, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unui imobil și asupra conturilor bancare aflate în proprietatea inculpatei.

Acest caz subliniază importanța controalelor interne riguroase în instituțiile publice. Un raport al Curții de Conturi din 2023 arăta că, la nivel național, deficiențele în gestionarea fondurilor publice au generat prejudicii de peste 500 de milioane de lei în diverse ministere și instituții de stat, o parte semnificativă provenind din gestionarea defectuoasă a resurselor umane și a salariilor. Cazul Păune, cu un prejudiciu de peste 8,4 milioane de lei acumulat pe parcursul a 15 ani, este un exemplu elocvent al modului în care lipsa verificărilor periodice și a auditurilor interne eficiente poate permite fraude de amploare. Acest incident ridică, de asemenea, întrebări despre responsabilitatea ordonatorilor principali de credite, care, deși au aprobat plățile "fără vinovăție" conform DNA, ar fi putut identifica nereguli prin controale mai atente.

**De ce contează** Acest caz este emblematic pentru vulnerabilitățile sistemului bugetar românesc și pentru dificultatea de a detecta fraudele interne pe termen lung. Prejudiciul de peste 8,4 milioane de lei, acumulat pe parcursul a 15 ani, demonstrează că mecanismele de control și audit intern din cadrul Ministerului Afacerilor Externe au fost ineficiente. Recuperarea integrală a acestei sume este crucială pentru credibilitatea instituțiilor publice și pentru descurajarea altor potențiale acte de corupție. De asemenea, finalizarea dosarului prin acord de recunoaștere a vinovăției evidențiază o tendință în justiția românească de eficientizare a proceselor penale în cazurile în care inculpații își asumă faptele, dar ridică și discuții despre caracterul disuasiv al pedepselor.

Procurorii anticorupție continuă cercetările cu privire la celelalte două persoane menționate în comunicatul inițial, suspectate de fapte similare. Acest aspect sugerează că frauda ar fi putut avea o rețea mai largă de complicitate sau beneficiari. Decizia Tribunalului București, care va trebui să valideze acordul de recunoaștere a vinovăției și să mențină măsurile asigurătorii, va fi un pas important în finalizarea acestui dosar. Cazul Păune ar putea servi drept un semnal de alarmă pentru toate instituțiile publice din România, impunând o revizuire urgentă a procedurilor de verificare a plăților salariale și a sistemelor informatice utilizate în gestionarea bugetară, pentru a preveni repetarea unor situații similare.

Este esențial ca Ministerul Afacerilor Externe să implementeze măsuri de securitate și audit mai stricte pentru a restabili încrederea publică și a asigura integritatea fondurilor statului.