Virusul H5, confirmat la păsări migratoare și mamifere marine
Australia a confirmat, sâmbătă, 20 iunie 2026, primul caz al variantei H5 a gripei aviare pe teritoriul său continental, marcând un moment crucial pentru biosecuritatea globală. Descoperirea a avut loc după ce o pasăre migratoare, un skua brun, găsită pe o plajă izolată din vestul țării, în Parcul Național Cape Le Grand, a fost testată pozitiv pentru virus. Această confirmare transformă Australia în ultimul continent unde tulpina H5 a gripei aviare a fost detectată, extinzând prezența virusului pe toate continentele lumii, potrivit ABC News și AFP, preluate de News.ro.
Ministrul federal al Agriculturii, Julie Collins, a declarat într-o conferință de presă la Canberra că testele suplimentare au identificat tulpina H5, iar o a doua pasăre, un petrel sudic găsit epuizat pe o plajă din Esperance, a prezentat, de asemenea, un rezultat pozitiv preliminar. „Deși dezamăgitor, acest rezultat nu este neașteptat, având în vedere răspândirea globală a gripei aviare H5”, a afirmat Collins. Ea a subliniat că, în prezent, „nu există dovezi privind mortalități în masă și nici dovezi ale unei infecții în fermele avicole”, adăugând că autoritățile știau că Australia nu putea rămâne imună la gripa aviară pentru totdeauna.
Medicul veterinar șef al Australiei, Beth Cookson, a precizat că autoritățile „se pregătesc de mult timp pentru acest eveniment”, iar comitetul național pentru bolile animale de urgență a fost convocat pentru a coordona răspunsul. Comisarul pentru speciile amenințate, Fiona Fraser, a menționat că primele concluzii privind răspândirea virusului ar putea fi disponibile în câteva zile, subliniind că „aceasta este prima detectare și nu este un fenomen răspândit”.
Experții avertizează că mamiferele marine sunt deosebit de vulnerabile la această formă a bolii, după ce în alte regiuni ale lumii au fost înregistrate mortalități semnificative. Joi, cu puțin timp înainte de anunțul oficial, oamenii de știință australieni au confirmat că tulpina H5 a gripei aviare a ucis peste 13.000 de pui de elefant de mare, infectând o colonie de reproducere pe Insulele Heard și McDonald, un arhipelag vulcanic subantarcic din sudul Oceanului Indian. Această statistică, deși nu se referă la teritoriul continental, subliniază pericolul real pe care virusul îl reprezintă pentru fauna sălbatică.
Autoritățile din Australia Occidentală au anunțat că protejarea fermelor avicole reprezintă prioritatea principală. Michelle Rodan, medic veterinar șef al statului, a explicat că vor fi intensificate activitățile de supraveghere pe întreg litoralul australian pentru a identifica eventuale noi cazuri. Printre măsurile analizate se numără și emiterea unor ordine care să oblige crescătorii să țină păsările în adăposturi, pentru a limita contactul cu păsările sălbatice. Ministrul Agriculturii din Australia Occidentală, Jackie Jarvis, a declarat că „cel mai mare risc pentru fermele avicole vine din contactul cu păsările sălbatice”.
Guvernul australian s-a pregătit intensiv pentru apariția tulpinii H5N1 de mai mulți ani. În octombrie anul trecut (2025), autoritățile au alocat 95 de milioane de dolari australieni pentru măsuri de biosecuritate, protecția mediului și sănătate publică. Cu mai puțin de 24 de ore înainte de anunțarea cazului, guvernul a aprobat finanțări suplimentare de 11,2 milioane de dolari australieni. Pregătirile au inclus simulări naționale de criză la care au participat reprezentanți din domeniile sănătății, serviciilor de urgență, transportului, telecomunicațiilor și industriei alimentare. Această abordare proactivă demonstrează o conștientizare profundă a riscului și o strategie națională de răspuns, similară cu cele adoptate de țări europene precum Olanda sau Franța, care au implementat măsuri stricte de biosecuritate în avicultură după focarele din 2021-2022.
Noul caz apare la scurt timp după ce sectorul avicol australian a trecut prin cea mai gravă epidemie de gripă aviară provocată de tulpina H7. În timpul acelui focar, peste două milioane de găini ouătoare au fost sacrificate pentru limitarea răspândirii bolii, ceea ce a generat lipsuri de ouă în magazine și creșteri ale prețurilor, un scenariu pe care autoritățile încearcă să-l evite acum. Reprezentanții crescătorilor de păsări spun că multe dintre măsurile de biosecuritate sunt deja aplicate, însă apariția virusului H5 ridică noi provocări pentru industrie, necesitând o adaptare rapidă și investiții suplimentare în prevenție și control.
De ce contează Detectarea tulpinii H5 a gripei aviare în Australia are implicații semnificative nu doar pentru ecosistemul fragil al continentului, ci și pentru economia locală și sănătatea publică globală. Intrarea virusului pe ultimul continent ferit de această tulpină subliniază caracterul pandemic al bolii și necesitatea unei cooperări internaționale sporite. Pentru cetățenii australieni, riscul de penurie de alimente, în special ouă și carne de pasăre, și creșterea prețurilor sunt consecințe directe ale eventualelor sacrificări de păsări. Mai mult, impactul asupra faunei sălbatice, în special asupra mamiferelor marine vulnerabile, ar putea duce la pierderi ireversibile de biodiversitate, afectând echilibrul ecologic al regiunii.
Pe termen scurt, autoritățile australiene vor intensifica supravegherea și implementa măsuri stricte de biosecuritate pentru a preveni răspândirea virusului în fermele avicole. Rămâne de văzut dacă măsurile preventive extinse și finanțările suplimentare vor fi suficiente pentru a controla focarul, având în vedere natura migratoare a păsărilor sălbatice și dificultatea de a izola complet efectivele comerciale. Experții vor monitoriza cu atenție evoluția situației, în special impactul asupra populațiilor de mamifere marine și păsări sălbatice, pentru a înțelege pe deplin amploarea și potențialele consecințe pe termen lung ale prezenței tulpinii H5 pe continentul australian.
Întrebarea principală este dacă Australia va reuși să evite un scenariu similar cu cel al epidemiei H7, care a avut un impact economic major asupra industriei avicole.