Primul caz depistat la o pasăre marină migratoare
Australia a confirmat prezența tulpinii H5 a gripei aviare, marcată de un rezultat pozitiv la o pasăre marină migratoare de tip skua brun, descoperită în regiunea îndepărtată a Australiei de Vest, la 630 de kilometri sud-est de Perth. Această confirmare, realizată de agenția națională de știință, potrivit AFP, înseamnă că virusul H5N1 a atins acum toate continentele lumii, Australia fiind ultimul bastion neafectat până la acest moment. Un petrel gigant găsit în aceeași zonă a indicat, de asemenea, un rezultat suspect pozitiv.
Ministrul australian al Agriculturii, Julie Collins, a declarat că această descoperire nu este surprinzătoare, având în vedere răspândirea globală a virusului. Collins a subliniat că, în prezent, nu există dovezi de mortalitate în masă printre păsările sălbatice sau de infecție la păsările de curte. Cu toate acestea, detectarea cazului a determinat o ședință de urgență a oficialilor din domeniul sănătății animale și agriculturii pentru a analiza un răspuns național coordonat.
Premierul Anthony Albanese a descris situația drept îngrijorătoare și a reafirmat angajamentul guvernului de a lua măsuri pentru a limita răspândirea bolii. Transmiterea virusului prin păsări migratoare la nivel mondial este un factor cheie în diseminarea sa, iar autoritățile australiene investighează dacă boala a ajuns pe continent prin păsări migratoare din zona subantarctică.
Tulpina H5 a gripei aviare este cunoscută pentru provocarea de boli grave și rate ridicate de mortalitate la o gamă largă de specii. A afectat păsări de curte, păsări sălbatice (acvatice, de țărm, marine și de pradă) și diverse mamifere pe tot globul. Cazuri au fost înregistrate la mamifere marine, pisici, capre, alpaca și porci. Un exemplu recent al impactului devastator este anunțul făcut de oamenii de știință, conform căruia virusul a ucis peste 13.000 de pui de elefant de mare pe insulele Heard și McDonald.
Impactul potențial asupra faunei australiene este deosebit de îngrijorător. Aproape jumătate din speciile de păsări sălbatice din Australia sunt endemice, adică nu se găsesc nicăieri altundeva în lume. Acest procent crește la 83% în cazul mamiferelor. Comisarul pentru specii amenințate, Fiona Fraser, a anunțat deja un plan de protejare a 35 de specii considerate a fi la risc, printre care diavolul tasmanian, lebăda neagră, pinguinul mic și leul de mare australian.
Contextul global al gripei aviare H5N1 indică o creștere a numărului de focare și o extindere geografică fără precedent în ultimii ani. De la primele cazuri semnificative din Asia la începutul anilor 2000, virusul a evoluat și s-a adaptat, devenind o amenințare persistentă. Spre deosebire de focarele anterioare care erau adesea limitate la păsările de curte, actuala tulpină circulantă afectează predominant păsările sălbatice, ceea ce face controlul și eradicarea mult mai dificile. Organizația Mondială a Sănătății Animalelor (OMSA) a avertizat în repetate rânduri asupra riscului ecologic și economic, precum și asupra potențialului zoonotic al virusului, deși transmiterea la om rămâne rară.
În România, de exemplu, au fost raportate periodic focare de gripă aviară, în special în zonele umede și în gospodăriile rurale, determinând autoritățile sanitar-veterinare să impună măsuri stricte de biosecuritate. Un focar recent în județul Tulcea, în 2024, a dus la sacrificarea a mii de păsări și la instituirea de zone de restricție, conform Direcției Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA). Aceste evenimente subliniază dificultatea de a izola și controla virusul odată ce acesta pătrunde într-o regiune. Descoperirea în Australia reconfirmă caracterul global al acestei amenințări și necesitatea unei colaborări internaționale pentru monitorizare și prevenție.
De ce contează
Sosirea gripei aviare H5N1 în Australia reprezintă o amenințare majoră pentru biodiversitatea unică a continentului, unde numeroase specii de păsări și mamifere sunt endemice și, prin urmare, extrem de vulnerabile. Impactul ecologic ar putea fi devastator, ducând la pierderi ireparabile de specii. Pe lângă riscul pentru fauna sălbatică, există și o preocupare economică semnificativă pentru industria avicolă australiană, care ar putea suferi pierderi masive în cazul unor focare extinse. Deși riscul pentru oameni este considerat scăzut în prezent, evoluția virusului și adaptarea sa la noi gazde mamifere sunt monitorizate îndeaproape la nivel global.
Concluzie
Confirmarea gripei aviare în Australia marchează un moment critic în răspândirea globală a virusului H5N1, subliniind urgența măsurilor preventive și de răspuns. Deși autoritățile australiene au activat planuri de urgență, provocarea rămâne semnificativă, având în vedere natura migratoare a virusului și vulnerabilitatea speciilor endemice. Monitorizarea atentă a păsărilor sălbatice și implementarea unor protocoale stricte de biosecuritate sunt esențiale.
Rămâne de văzut cât de eficient vor reuși autoritățile să limiteze răspândirea și să protejeze ecosistemele fragile ale continentului, în contextul în care virusul continuă să evolueze și să își extindă aria geografică, ridicând întrebări persistente despre viitorul sănătății animale și publice la nivel mondial.