Circulația rutieră și STB afectate luni de zile
Pasajul Basarab din București, o infrastructură esențială pentru tranzitul urban, intră oficial în reparații capitale începând de sâmbătă, 20 iunie 2026. Aceste lucrări, anunțate de Primăria Capitalei și confirmate de Agerpres, vor genera restricții semnificative de circulație, atât pentru traficul rutier, cât și pentru transportul public, pe o perioadă de câteva luni. "Toată luna august, traficul auto se va muta pe cealaltă bretea. Din septembrie, odată cu începerea şcolii şi revenirea traficului, vom avea închideri punctuale pe carosabil. Totul va fi gata până la finalul anului," au declarat reprezentanții municipalității, subliniind complexitatea intervențiilor.
Prima etapă a lucrărilor, programată între 20 și 29 iunie, se va concentra exclusiv pe zona liniilor de tramvai. În această perioadă, traficul rutier nu va fi afectat, însă linia de contact a tramvaielor va fi scoasă de sub tensiune pentru a asigura condiții de siguranță optime pentru echipele de muncitori. Ulterior, începând cu 29 iunie și până la 31 iulie, circulația rutieră va fi reorganizată, șoferii urmând să utilizeze o singură bretea, în ambele sensuri, pe direcția Calea Grozăvești – Șoseaua Nicolae Titulescu și invers. Această măsură va testa răbdarea participanților la trafic, având în vedere volumul mare de vehicule care tranzitează zona zilnic.
Modificările vor afecta substanțial și rețeaua de transport public. Liniile de tramvai 4 și 11 vor fi suspendate începând cu 20 iunie. Pentru a compensa aceste suspendări, STB va înființa linia 54, care va circula între Depoul Alexandria, Zețarilor și Șura Mare. De asemenea, linia 44 va fi suplimentată cu vehicule, iar liniile 1 și 10 vor suferi devieri. Linia 1 va circula între Romprim – Piața Sudului – Dristor – Obor – Banu Manta, în ambele sensuri, în timp ce linia 10 va fi deviată între Romprim – Piața Sudului – Piața Eroii Revoluției – Trafic Greu – 13 Septembrie – Ghencea, de asemenea în ambele sensuri. Pentru a facilita deplasarea călătorilor afectați, va fi introdusă linia navetă 610, care va conecta Primăria Sectorului 1 de Șoseaua Progresul, pe traseul Pasaj Basarab – Piața Leul – Piața Danny Huwe, cu întoarcere prin Panduri. Conform estimărilor, circulația tramvaielor ar trebui să revină la normal de la 1 septembrie, deși intervenții punctuale la pasaj vor continua până la finalul anului.
Lucrările de remediere sunt ample și vizează multiple componente structurale și funcționale ale pasajului. Printre intervențiile esențiale se numără înlocuirea parapetului metalic degradat, a aparatelor de reazem care nu mai funcționează corespunzător și a rosturilor de dilatație. Un aspect crucial este și schimbarea sistemului de colectare și evacuare a apei de pe pasaj, o problemă care a contribuit la degradarea accelerată a structurii. De asemenea, va fi așternut un nou covor asfaltic, atât pe calea pasajului, cât și pe rampele de acces. Echipele de muncitori vor efectua operațiuni de curățare prin sablare a suprafețelor din beton și metal, vor astupa fisurile identificate și vor aplica mortare speciale. Lucrările includ și măsuri de protecție anticorozivă, esențiale pentru durabilitatea pe termen lung, precum și protejarea hobanelor, elemente cheie de susținere ale structurii suspendate. Lista intervențiilor este completată de refacerea marcajelor rutiere, reparații la panourile fonoabsorbante și lucrări la scările rulante, indicând o abordare exhaustivă a problemelor identificate.
Primăria Capitalei a semnalat anterior că Pasajul Basarab nu a fost recepționat la termenul inițial și a ajuns într-o stare avansată de degradare, fiind "plin de rugină, degradat," și nesigur atât pentru pietoni, cât și pentru șoferi, cu fisuri vizibile la stâlpii din beton. Această situație a generat discuții ample privind calitatea execuției inițiale și responsabilitatea. Pentru realizarea acestor lucrări de remediere, în urma unei tranzacții extrajudiciare, pe șantier au revenit constructorii inițiali: Astaldi (actualul Webuild) și FCC, companiile responsabile de proiectarea și execuția obiectivului. Aceștia vor colabora cu Trustul de Clădiri Metropolitane și Energetica Servicii pentru derularea eficientă a reparațiilor. Această decizie subliniază complexitatea juridică și tehnică a situației, unde constructorii inițiali sunt chemați să remedieze deficiențele apărute la o lucrare de anvergură.
Pasajul Basarab, inaugurat în 2011, a fost la momentul respectiv cel mai mare proiect de infrastructură urbană din București, având un cost estimat la aproximativ 250 de milioane de euro, cofinanțat parțial din fonduri europene. Degradarea rapidă a unei infrastructuri relativ noi ridică întrebări serioase despre procesele de monitorizare și întreținere a obiectivelor de investiții publice. În comparație cu alte capitale europene, unde infrastructura similară este supusă unor inspecții riguroase și unui program de mentenanță preventivă, situația Pasajului Basarab evidențiază lacune în gestionarea activelor publice. De exemplu, în Viena sau Berlin, podurile și pasajele sunt inspectate anual, cu rapoarte publice detaliate, fapt ce previne acumularea de probleme majore. Experții în construcții, citați de diverse publicații în trecut, au avertizat în repetate rânduri asupra riscurilor structurale dacă nu se intervine rapid, iar anunțul actual al Primăriei confirmă necesitatea imperioasă a acestor reparații.
De ce contează
Aceste reparații sunt cruciale nu doar pentru siguranța publică, ci și pentru fluidizarea traficului într-un oraș deja congestionat. Pasajul Basarab este o arteră vitală care conectează sectoarele 1, 5 și 6, preluând zilnic zeci de mii de vehicule și călători STB. Orice disfuncționalitate majoră aici are un efect de domino asupra întregii rețele de transport din Capitală. Costurile reparațiilor, deși nu au fost specificate public în detaliu, reprezintă o cheltuială suplimentară pentru bugetul local, pe lângă investiția inițială masivă, ridicând semne de întrebare despre eficiența cheltuirii banilor publici și despre viitoarele standarde de calitate pentru proiectele de infrastructură.
Lucrările la Pasajul Basarab reprezintă o provocare logistică semnificativă pentru autoritățile locale și pentru cetățenii Capitalei. Perioada extinsă a restricțiilor, ce se va întinde pe parcursul verii și începutului de toamnă, va testa capacitatea de adaptare a șoferilor și a utilizatorilor transportului public. Rămâne de văzut dacă termenul de finalizare, "până la finalul anului," va fi respectat, având în vedere istoricul proiectelor de infrastructură din România. Monitorizarea atentă a progresului lucrărilor și comunicarea transparentă cu publicul vor fi esențiale pentru minimizarea disconfortului și pentru a asigura că, la final, Pasajul Basarab va fi nu doar reparat, ci și sigur și durabil pentru deceniile următoare.
O întrebare deschisă rămâne legată de responsabilitatea legală și financiară pentru degradarea prematură a pasajului și dacă vor exista consecințe pentru cei implicați în proiectul inițial.