România și Italia, parteneri pentru bugetul UE 2028-2034
Președintele Nicușor Dan a anunțat, joi seară, 18 iunie 2026, că a organizat, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, prima reuniune de coordonare la nivel de lideri a grupului „Prietenii Coeziunii”. Această întâlnire strategică a avut loc înaintea negocierilor privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Nicușor Dan a transmis, printr-o postare pe Facebook, că România va susține în continuare un buget european „ambițios”, care să aloce resurse consistente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, două dintre cele mai relevante politici europene pentru țara noastră.
Această inițiativă subliniază importanța pe care România o acordă fondurilor europene pentru dezvoltare și agricultură, esențiale pentru reducerea decalajelor interne și pentru susținerea sectorului agricol. Politica de Coeziune reprezintă o sursă majoră de finanțare pentru infrastructură, dezvoltare regională și investiții locale, contribuind la echilibrarea economică între regiunile europene. La rândul ei, Politica Agricolă Comună este vitală pentru fermierii români, care depind semnificativ de subvențiile și programele europene, conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2024, care indicau o dependență de peste 60% a veniturilor fermierilor de subvențiile PAC.
Participarea Giorgiei Meloni la această reuniune capătă o conotație suplimentară în contextul dezbaterilor politice interne din România. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a invocat recent numele premierului italian, afirmând că în România s-ar încerca o „melonizare” a partidului AUR, condus de George Simion. Această „melonizare” ar reprezenta, în viziunea lui Kelemen Hunor, o operațiune de cosmetizare politică a AUR, prin care formațiunea ar încerca să devină un actor acceptat la guvernare, similar transformării imaginii partidului Fratelli d'Italia al Giorgiei Meloni în plan european. Kelemen Hunor a sugerat că promovarea unor figuri cu profil tehnic sau intelectual, precum Petrișor Peiu sau Dan Dungaciu, ar servi la „spălarea” imaginii AUR și la prezentarea partidului ca fiind compatibil cu guvernarea, legând această idee de discuțiile privind susținerea unui eventual Guvern Veștea.
Criticii acestei comparații, însă, subliniază că situația politică din Italia, cu o tradiție democratică consolidată și un sistem de partide diferit, nu poate fi transpusă direct în contextul românesc. Deși Fratelli d'Italia a avut rădăcini în mișcări de extremă-dreapta, ascensiunea Giorgiei Meloni a fost marcată de o adaptare la discursul european mainstream și de o moderare a pozițiilor, în special în privința relațiilor internaționale și a politicilor economice. Comparativ, AUR, deși a încercat o diversificare a bazei de susținători, se confruntă în continuare cu percepții negative legate de retorica naționalistă și anti-europeană, conform sondajelor de opinie realizate în 2025 de IRES, care arătau o reticență semnificativă a electoratului centrist față de o alianță cu AUR.
Dincolo de aceste speculații politice, colaborarea dintre România și Italia în cadrul grupului „Prietenii Coeziunii” evidențiază o aliniere strategică a intereselor. Ambele țări, ca state membre UE cu economii în dezvoltare și sectoare agricole extinse, au un interes comun în menținerea unui nivel ridicat de finanțare europeană. Potrivit datelor Eurostat pentru 2023, România a fost unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor de coeziune, absorbind aproximativ 70% din alocările disponibile, în timp ce Italia a beneficiat de sume considerabile pentru dezvoltare regională în sudul țării. Această colaborare poate oferi o platformă solidă pentru a influența negocierile viitoare privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2028-2034, asigurând că nevoile specifice ale statelor membre mai puțin dezvoltate sau cu sectoare agricole mari sunt luate în considerare.
De ce contează
Această inițiativă comună a României și Italiei este crucială pentru viitorul economic al României. Menținerea unor fonduri europene consistente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună în următorul ciclu bugetar al UE (2028-2034) va asigura continuarea investițiilor în infrastructură, dezvoltare regională și modernizarea agriculturii. Aceste fonduri contribuie direct la creșterea nivelului de trai, la crearea de locuri de muncă și la reducerea decalajelor față de statele membre mai bogate, impactând direct milioane de cetățeni români și fermieri care depind de aceste finanțări pentru a-și susține activitatea și a se adapta la standardele europene.
Pe termen scurt, această alianță consolidează poziția României în negocierile europene, oferind o voce mai puternică alături de un partener important precum Italia. Pe termen lung, succesul în obținerea unor alocări bugetare generoase va determina ritmul de dezvoltare al României și capacitatea sa de a implementa reforme structurale. Întrebările deschise rămân legate de capacitatea României de a absorbi eficient aceste fonduri, având în vedere provocările anterioare, și de modul în care această alianță va influența echilibrul de putere în cadrul Consiliului European.
De asemenea, modul în care retorica internă privind „melonizarea” AUR va evolua și dacă va afecta percepția externă a României în contextul european rămâne de văzut.