Radu Miruță refuză avizarea din cauza estimărilor nerealiste
Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, a anunțat vineri, 19 iunie 2026, că a respins bugetele propuse de companii de stat esențiale precum TAROM, CFR Călători și CFR Infrastructură. Decizia vine pe fondul unor estimări considerate „nerealiste” și „iresponsabile” de către ministru, care a subliniat necesitatea refacerii acestor documente pe baze concrete. „Prefăcându-ne că aprobăm acel buget nu era decât o iresponsabilitate, cu o consecință ca la final de an să observăm pierderile”, a declarat Miruță într-o conferință de presă, citat de Digi24.
Potrivit ministrului, situația cea mai flagrantă se regăsește la TAROM, unde bugetul pentru 2026 a fost construit pe date care nu reflectă realitatea economică. Un exemplu elocvent este estimarea gradului de ocupare al aeronavelor, propus la 79%, în condițiile în care, la jumătatea anului 2026, gradul real era de 66%. Comparativ, anul precedent, media până la același moment era de 72%. De asemenea, costurile cu combustibilul au fost subestimate dramatic: bugetul prevedea un preț de 950 de dolari pe tonă, în timp ce prețul real pe piață a atins, cu două săptămâni în urmă, chiar și 1.400 de dolari pe tonă. Miruță a menționat că managementul TAROM a invocat o înțelegere cu Comisia Europeană privind un anumit prag de preț la combustibil, însă ministrul a cerut refacerea bugetului pe cifre reale, așa cum a raportat Digi24.
Ministrul Miruță a explicat că rolul său este de a preveni validarea unor documente financiare care pot masca dificultățile reale și pot agrava pierderile companiilor de stat. „Responsabilitatea, din punctul meu de vedere, este să oprești aceste pierderi atunci când le vezi. Nu să semnezi un document în care 2 plus 2 scrie că e egal cu 10 și să spui că e corect”, a subliniat el, conform relatărilor HotNews.ro. Această abordare contrastează cu practici anterioare, unde bugetele erau adesea aprobate cu estimări optimiste, contribuind la acumularea de datorii și pierderi anuale.
Situații similare au fost identificate și la CFR Călători, unde bugetul include venituri estimate care, în viziunea ministrului, nu pot fi considerate certe din cauza multiplelor condiții care le influențează încasarea. Deși HotNews.ro a specificat că Miruță a evitat să ofere detalii suplimentare despre aceste surse de venit pentru a proteja interesele comerciale ale companiei, el a reiterat că refuzul avizării nu pune în pericol funcționarea curentă a companiilor, ci urmărește sănătatea lor financiară pe termen lung. Bugetul CFR Călători este, în prezent, în lucru pentru a fi refăcut, conform Digi24.
În cazul CFR Infrastructură, bugetul inițial propunea o pierdere majoră și a fost inițial respins. Ulterior, a fost retrimis cu o reducere semnificativă a pierderilor și a fost aprobat. Un alt exemplu de management financiar deficitar, citat de ministru, este cel al CNAIR, care propunea un număr de 500 de angajați în plus, dintre care peste 126 doar în București, o decizie care ar fi generat costuri suplimentare considerabile fără o justificare clară, conform Digi24. Această tendință de creștere a personalului în instituțiile de stat, adesea fără o analiză riguroasă a necesității, a fost o problemă recurentă în administrația publică românească, contribuind la ineficiență și la presiuni asupra bugetului de stat. De exemplu, datele Eurostat pentru 2024 arătau că România se situa sub media europeană la numărul de angajați în sectorul public raportat la populație, dar eficiența și costurile salariale per angajat sunt subiecte de dezbatere constantă.
În contextul european, companiile de stat din România, în special cele din transporturi, se confruntă cu presiuni constante pentru reformă și eficientizare. Comisia Europeană a impus de-a lungul anilor diverse condiții și planuri de restructurare pentru a asigura viabilitatea pe termen lung, mai ales în contextul ajutoarelor de stat. Refuzul ministrului de a aviza bugete nerealiste este un semnal că autoritățile române își asumă o responsabilitate mai mare în gestionarea fondurilor publice și în conformarea cu principiile de guvernanță corporativă. Această atitudine este esențială pentru a evita situațiile în care companiile de stat devin o povară pentru bugetul național, necesitând injecții repetate de capital pentru a supraviețui.
De ce contează Decizia ministrului Miruță de a respinge bugetele pe baze realiste este crucială pentru sănătatea financiară a companiilor de stat din România. Aprobarea unor bugete cu estimări fanteziste ar fi continuat ciclul pierderilor și al subvențiilor de la stat, deturnând fonduri publice care ar putea fi investite în servicii esențiale sau în modernizarea infrastructurii. Această abordare forțează managementul companiilor să își asume responsabilitatea și să elaboreze planuri de afaceri viabile, bazate pe date concrete, contribuind la o mai bună guvernanță corporativă și la o utilizare mai eficientă a resurselor. Pe termen lung, o astfel de rigoare poate transforma aceste companii din povară în motoare de dezvoltare economică.
În concluzie, respingerea bugetelor TAROM, CFR Călători și CFR Infrastructură marchează o schimbare de paradigmă în modul în care statul român intenționează să gestioneze companiile strategice. Deși ministrul a afirmat că legislația nu îi permite să intervină direct în activitatea conducerilor, statul își poate exercita influența prin reprezentanții săi în adunările generale ale acționarilor. Rămâne de văzut cât de rapid și eficient vor reuși conducerile acestor companii să refacă bugetele conform cerințelor de realism și dacă această decizie va duce la o restructurare fundamentală sau doar la o cosmetizare temporară.
Următorii pași vor implica negocieri intense și, posibil, schimbări de strategie managerială pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a acestor piloni ai infrastructurii de transport din România.