Ministrul acuză estimări nerealiste și posibile pierderi
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat vineri, 19 iunie 2026, că nu va aproba proiectele de buget pentru companiile de stat TAROM și CFR Călători, invocând estimări financiare nerealiste și riscul perpetuării unor pierderi semnificative. Miruță a subliniat că responsabilitatea sa este să oprească practicile care maschează problemele financiare, declarând ferm: „Nu voi semna un document în care 2 plus 2 scrie că e egal cu 10 și să spun că e corect.”
În cazul TAROM, ministrul a detaliat că proiectul de buget se bazează pe ipoteze pe care le consideră profund nerealiste. Un exemplu concret oferit de Miruță vizează costul combustibilului, estimat în document la 950 de euro pe tonă, în timp ce costul real ar fi de aproximativ 1.400 de euro pe tonă. Această discrepanță de circa 47% indică o subevaluare majoră a cheltuielilor operaționale. De asemenea, ministrul a criticat estimările privind gradul de ocupare al aeronavelor, susținând că bugetul a fost construit pe premisa unor curse pline, deși în realitate multe zboruri operează cu un număr considerabil de locuri neocupate, generând pierderi. Potrivit datelor Eurostat din 2024, companiile aeriene europene se confruntă cu un grad mediu de ocupare de 82%, însă variațiile sunt semnificative pe rutele mai puțin profitabile.
Situația nu este mai bună nici la CFR Călători, unde Radu Miruță a semnalat includerea în proiectul de buget a unor venituri considerate certe, deși acestea depind de o serie de condiții și nu există garanția încasării lor. Ministrul a evitat să ofere detalii suplimentare despre natura exactă a acestor venituri, argumentând că o prezentare publică mai amplă nu ar fi în interesul comercial al companiei. „Sunt niște potențiale venituri pe care CFR Călători le are, care nu pot fi considerate a fi certe. Sunt foarte multe condiții care influențează încasarea acestor venituri sau nu”, a explicat Miruță. Această abordare amintește de problemele istorice ale CFR, care, conform unui raport al Curții de Conturi din 2023, a acumulat datorii semnificative din cauza unor estimări bugetare optimiste și a unei gestionări deficitare a resurselor.
Radu Miruță a respins categoric ideea că blocarea aprobării bugetelor ar afecta activitatea celor două companii, susținând că adevăratul risc este, de fapt, validarea unor calcule artificiale. „Știți ce nu este în avantajul acestor companii de stat? Ca din această clădire să se dea apă la moară celor care trag bani din această companie și să spună că e în regulă. Eu opresc asta”, a declarat el, sugerând existența unor interese care ar beneficia de pe urma unor bugete nerealiste. Ministrul a clarificat că, deși legislația privind societățile comerciale nu îi permite să dea dispoziții directe conducerilor TAROM și CFR Călători, statul își poate exercita influența prin reprezentanții săi în adunările generale ale acționarilor, unde sunt aprobate documentele financiare.
Această intervenție a ministrului vine într-un context în care companiile de stat din România, inclusiv TAROM și CFR Călători, au fost adesea criticate pentru ineficiență, management defectuos și dependența de subvențiile de la bugetul de stat. De exemplu, TAROM a înregistrat pierderi anuale constante în ultimul deceniu, acumulând peste 2 miliarde de lei pierderi în perioada 2014-2024, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice. Similar, CFR Călători a beneficiat de subvenții semnificative, care în 2025 au depășit 1,5 miliarde de lei, fără a reuși să atingă profitabilitatea sau să îmbunătățească substanțial calitatea serviciilor. Decizia ministrului Miruță reflectă o presiune crescândă pentru o mai mare rigoare financiară și transparență în administrarea entităților de stat.
De ce contează Decizia ministrului Miruță de a refuza aprobarea bugetelor TAROM și CFR Călători este crucială pentru sănătatea financiară a acestor companii de stat și pentru contribuabili. Validarea unor bugete cu estimări nerealiste ar perpetua pierderile, ar masca ineficiența managerială și ar continua să consume resurse publice valoroase, care ar putea fi direcționate către alte sectoare esențiale. Prin această acțiune, ministrul încearcă să impună o disciplină financiară mai strictă și să responsabilizeze conducerile companiilor, protejând, în ultimă instanță, banii cetățenilor români și încercând să restructureze aceste entități pentru o viitoare profitabilitate.
În perioada următoare, conducerile TAROM și CFR Călători vor fi nevoite să-și revizuiască proiectele de buget, ajustând estimările conform cerințelor ministerului. Aceasta ar putea implica o reevaluare a strategiilor operaționale și o abordare mai realistă a veniturilor și cheltuielilor. Rămâne de văzut dacă presiunea exercitată de ministru va duce la o reformă structurală reală sau dacă ajustările vor fi doar cosmetice.
De asemenea, este important de monitorizat modul în care reprezentanții statului în adunările generale ale acționarilor vor acționa pentru a implementa viziunea ministrului și a asigura o gestionare mai eficientă a resurselor publice.