Intervenție de urgență în Valea Cetății
Un al doilea urs a fost împușcat joi seara, 18 iunie 2026, în cartierul Valea Cetății din municipiul Brașov, în mai puțin de o lună, potrivit Agerpres. Această zonă este una dintre cele mai frecventate de urși în orașul de sub Tâmpa, iar intervenția a avut loc pe strada Mureșului, în urma unui apel la 112 înregistrat la ora 21:30. Viceprimarul Dan Ghiță a declarat că „Am reușit să extragem ursul care crea atât de multe probleme. Pe lângă faptul că mergea frecvent la containere și încerca să le deschidă, a reușit să rupă capacele de la două insule ecologice. Ursul se urca pe aceste insule și încerca efectiv să smulgă tablele de protecție pentru a ajunge la pungile de gunoi.”
Primăria Brașov a confirmat vineri că exemplarul împușcat este cel care a generat numeroase probleme în ultima perioadă în cartierul Valea Cetății, în special în zona străzilor Mureșului și Carpaților. Este important de menționat că, la fel ca și în cazul altor exemplare împușcate în ultimele săptămâni, și acesta fusese anterior capturat, crotaliat, microcipat și relocat, o procedură standard aplicată de autorități pentru a gestiona populația de urși. Această situație subliniază dificultatea gestionării urșilor care devin problematici, chiar și după relocare.
Precedentul incident similar a avut loc pe 29 mai 2026, când un alt urs, supranumit „gunoier”, care intra frecvent în același cartier Valea Cetății, fusese împușcat în zona străzii Jepilor. Surse locale citate de autorități au semnalat prezența unui alt exemplar în aceeași zonă chiar în dimineața următoare. Pe lângă Valea Cetății, cartierul Schei este o altă zonă din Brașov unde prezența urșilor este frecventă, fiind semnalată inclusiv în incinta unui cimitir, ceea ce indică o extindere a arealului de hrănire a acestor animale în zonele locuite.
Problema urșilor în Brașov a atins cote alarmante. Numai în luna mai a anului curent, dispeceratul 112 a înregistrat peste 120 de apeluri privind prezența urșilor în municipiu. Acest număr este semnificativ, reflectând o creștere a interacțiunilor dintre oameni și animale sălbatice. În ultimele șase săptămâni, aproximativ 10 exemplare au fost „extrase” din zonele urbane, termen folosit de autorități pentru a descrie fie relocarea, fie, în cazurile extreme, împușcarea animalelor. Comparativ cu datele din anii anteriori, când numărul intervențiilor era mai redus, se observă o intensificare a fenomenului.
Conform datelor Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din 2023, populația de urși bruni din România este estimată la peste 8.000 de exemplare, mult peste capacitatea de suport a habitatului natural și a planului inițial de management. Această supra-populație, combinată cu fragmentarea habitatelor și accesul facil la surse de hrană din zonele urbane (gunoaie menajere, livezi), împinge urșii tot mai des în localități. O directivă europeană privind habitatele, pe care România a transpus-o, clasifică ursul brun ca specie strict protejată, ceea ce face ca intervențiile letale să fie permise doar în condiții excepționale și cu aprobări specifice, cum ar fi cele emise de Ministerul Mediului.
Experții în faună sălbatică, precum biologul Mircea Goga de la Asociația Natura 2000, subliniază că relocarea nu este întotdeauna o soluție pe termen lung, mai ales pentru urșii care au dezvoltat un comportament sinantrop, obișnuiți cu prezența umană și cu hrana ușor accesibilă. Aceștia au o memorie excelentă și tind să se întoarcă în zonele de unde au fost relocați, sau să găsească alte surse de hrană în localități învecinate. O soluție pe termen lung ar implica un management integrat al deșeurilor, educarea populației și, acolo unde este cazul, o cotă de intervenție mai flexibilă, adaptată realității din teren, fără a compromite statutul de specie protejată.
De ce contează
Incidente precum cel din Brașov subliniază o problemă complexă și în creștere la nivel național, cu implicații directe asupra siguranței publice și a biodiversității. Prezența constantă a urșilor în zonele urbane creează un risc real pentru locuitori și perturbă viața cotidiană. Pe de altă parte, gestionarea acestor animale necesită un echilibru delicat între protejarea speciei și siguranța umană. Eșecul de a găsi soluții durabile poate duce la o escaladare a conflictelor om-urs, cu consecințe negative pentru ambele părți și o presiune crescută asupra autorităților locale și centrale.
Situația actuală din Brașov ridică multiple întrebări privind eficiența măsurilor de gestionare a populației de urși. Faptul că exemplare crotaliate și relocate continuă să revină în zonele urbane indică necesitatea unei reevaluări a strategiilor curente. Autoritățile locale, în colaborare cu Ministerul Mediului și Garda Națională de Mediu, vor trebui să elaboreze un plan de acțiune mai robust, care să includă nu doar intervenții de urgență, ci și măsuri preventive pe termen lung.
Aceasta ar putea implica extinderea zonelor tampon, îmbunătățirea sistemelor de gestionare a deșeurilor și campanii de conștientizare publică, pentru a minimiza atracția urșilor către așezările umane și a asigura o coexistență mai sigură.