Eșec la a doua tentativă de vânzare, prețul redus nu a atras cumpărători
Combinatul siderurgic Liberty Galați, un reper al industriei românești, se confruntă cu un nou eșec major: a doua licitație pentru vânzarea sa, desfășurată vineri, 19 iunie 2026, s-a încheiat fără nicio ofertă, în ciuda reducerii semnificative a prețului de pornire de la 709 milioane de euro în martie 2026 la 444 milioane de euro. Situația menține în incertitudine soarta celor aproximativ 2.700 de angajați, deși administratorii concordatari asigură că salariile vor fi plătite. „Din păcate, nu a constituit nimeni garanția, ea trebuia depusă cu 48 de ore înainte”, a declarat Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, unul dintre administratorii judiciari ai combinatului, potrivit informațiilor Digi24.
Această lipsă de interes survine în contextul în care existau cinci investitori care își manifestaseră un interes activ în perioada premergătoare licitației. Administratorii judiciari au exprimat o oarecare surprindere, având în vedere că reprezentanți ai companiilor Metinvest, UMB Steel și Jindal au fost „mult mai activi, au venit pe teren, s-au interesat, au calcule și scenarii despre cum vor să ducă mai departe acest proiect”, conform declarațiilor lui Cîrlănaru. Campania de promovare a fost una extinsă, incluzând contactarea directă a 13 investitori, transmiterea de informații către ambasade, notificarea a 40 de fonduri de investiții și a 30 de mari companii siderurgice din India, EMEA și America, ajungând la peste 6,2 milioane de profesioniști din sectoare cheie, așa cum a raportat HotNews.
Următorul pas, conform lui Paul Dieter Cîrlănaru, implică consultarea cu Comitetul interministerial și creditorii, în special Exim Banca Românească și ANAF, care au de recuperat împreună aproximativ 400 de milioane de euro din datoriile totale ale combinatului, estimate la circa un miliard de euro. Două variante sunt avute în vedere: organizarea unei noi licitații la același preț, posibil într-un termen scurt de aproximativ 30 de zile, sau schimbarea modalității de vânzare, inclusiv prin negocieri directe. Orice modificare a planului de concordat necesită un fundament solid și aprobarea creditorilor. Până la o decizie, compania rămâne sub incidența concordatului preventiv, fără o activitate deplină, ceea ce agravează presiunea asupra operațiunilor și angajaților.
Intrarea Liberty Galați, fostul Sidex Galați, în procedura de concordat preventiv în martie 2025 a fost o consecință a multiplelor solicitări de insolvență din partea creditorilor. Această măsură juridică este menită să prevină falimentul, permițând restructurarea datoriilor și reluarea activității în condiții negociate. La momentul intrării în concordat, combinatul avea aproximativ 4.900 de angajați. Un an mai târziu, în martie 2026, numărul acestora a scăzut la circa 2.700, o reducere de peste 40%. Această cifră subliniază impactul crizei asupra forței de muncă, mulți specialiști căutând alternative în alte sectoare sau în străinătate, fenomen care afectează profund comunitatea locală din Galați.
În ceea ce privește salariații, un proiect de ordonanță de urgență adoptat de Guvern în februarie 2026 prevede că angajații firmelor în concordat preventiv pot beneficia de până la șase salarii medii brute pe economie. Totuși, această măsură ar urma să expire în iulie 2026, generând îngrijorări. „Toate salariile vor fi plătite, problema este când?”, a subliniat Cîrlănaru. El a explicat că salariații au un drept absolut de prioritate, dar în lipsa fondului de garantare, plățile ar putea fi întârziate până la încasarea banilor din vânzare. Această incertitudine legată de calendarul plăților adaugă un strat suplimentar de anxietate pentru angajații rămași, care au văzut cum numărul colegilor s-a redus drastic, iar producția este la cote minime.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, unde guvernele intervin adesea cu soluții de sprijin pentru industriile strategice aflate în dificultate, cazul Liberty Galați evidențiază complexitatea situației economice și juridice din România. Deși statul român, prin Exim Banca Românească și ANAF, este principalul creditor garantat, cu o creanță de 400 de milioane de euro, decizia privind viitorul combinatului depinde de un echilibru delicat între interesele creditorilor, viabilitatea economică și impactul social. Eșecul repetat al licitațiilor sugerează că prețul, chiar și redus, rămâne o barieră, sau că investitorii potențiali percep riscuri operaționale și de piață semnificative, inclusiv necesitatea unor investiții masive pentru modernizare și conformare cu normele europene de mediu, care ar putea depăși beneficiile achiziției.
Istoric, Sidex Galați a fost un pilon al economiei românești, cu o capacitate de producție impresionantă în perioada comunistă și post-comunistă. Privatizarea sa, urmată de preluarea de către Mittal Steel și ulterior de GFG Alliance sub brandul Liberty, a venit cu promisiuni de modernizare și stabilitate. Cu toate acestea, fluctuațiile pieței mondiale de oțel, costurile energetice ridicate și lipsa investițiilor consistente au erodat treptat competitivitatea combinatului. Situația actuală nu este doar o problemă economică, ci și una socială, afectând mii de familii din Galați și din regiune, care depind direct sau indirect de activitatea siderurgică. Reacția lentă a pieței la ofertele de vânzare indică o criză de încredere și necesitatea unei abordări strategice pe termen lung, care să depășească soluțiile punctuale.
De ce contează
Situația Liberty Galați este crucială nu doar pentru cei 2.700 de angajați și familiile lor, ci și pentru economia națională și stabilitatea socială a regiunii. Eșecul repetat al vânzării combinatului, chiar și la un preț semnificativ redus, semnalează probleme structurale profunde în industria siderurgică românească și capacitatea statului de a gestiona active strategice. O eventuală închidere ar duce la pierderea a mii de locuri de muncă, la creșterea ratei șomajului în Galați și la un impact negativ asupra bugetelor locale și naționale. De asemenea, ar putea afecta lanțul de aprovizionare al altor industrii dependente de oțel, demonstrând vulnerabilitatea economică a României în fața crizelor industriale majore.
Perspectivele pentru Liberty Galați rămân incerte, cu deciziile viitoare în mâinile creditorilor și ale administratorilor concordatari. Următoarele săptămâni vor fi decisive, fie pentru organizarea unei noi licitații, fie pentru inițierea negocierilor directe cu investitorii interesați, precum Metinvest, UMB Steel sau Jindal. Este esențială o abordare rapidă și eficientă pentru a evita agravarea situației financiare și sociale. În lipsa unei soluții viabile pe termen scurt, riscul unei insolvențe sau chiar al lichidării crește, cu consecințe ireversibile pentru angajați și pentru patrimoniul industrial al României.
Autoritățile române și partenerii europeni vor trebui să colaboreze pentru a găsi o cale de salvare pentru acest gigant industrial, care altfel riscă să devină o ruină economică și socială.