Noi lideri și critici dure la adresa edilului
Organizația municipală a PSD Buzău traversează o perioadă de reorganizare profundă, marcată de tensiuni interne și schimbări de leadership. Decizia primarului Constantin Toma de a demisiona din funcțiile de conducere ale partidului a declanșat o reacție rapidă din partea filialei județene, care a instituit o nouă structură interimară pentru a asigura continuitatea activității politice locale.
Anunțul oficial a fost făcut de deputatul Romeo Lungu, președintele organizației județene PSD Buzău, într-o conferință de presă susținută vineri, 19 iunie 2026. Lungu a confirmat că demisia edilului din fruntea filialei municipale a fost înregistrată oficial, iar partidul a luat deja măsuri pentru a gestiona situația.
În urma unei ședințe de urgență a Biroului organizației municipale, liderii social-democrați au votat înființarea unui for de coordonare. Această structură va prelua atribuțiile de conducere până la organizarea de noi alegeri interne, care, potrivit lui Lungu, ar putea avea loc în primăvara anului viitor sau chiar în toamna acestui an, în funcție de deciziile Comitetului Politic Național (CPN) al PSD.
„Miercuri la ora 17.00 am avut un Birou al organizaţiei municipale. Am luat la cunoştinţă de demisia preşedintelui organizaţiei municipale, domnul primar Constantin Toma, am desemnat un Birou de coordonare al organizaţiei municipale care va asigura conducerea şi gestionarea activităţii organizaţiei municipale până la alegerea unui nou Birou”, a declarat Romeo Lungu. El a subliniat că acest Birou de coordonare va fi format din membri ai organizației județene, inclusiv el însuși și secretarul executiv Adrian Petre, alături de coordonatori precum Ionuț Apostu (prim-vicepreședinte al Organizației municipale) și Oana Gheorghiu (viceprimar al Municipiului Buzău și președintele Organizației de Femei). Lungu a adăugat că „baza organizaţiei, conducerea organizaţiei şi activitatea organizaţiei nu stau doar într-un singur om, stau în puterea echipei şi asta vom demonstra şi la viitoarele alegeri”.
Relațiile dintre primarul Constantin Toma și conducerea filialei județene s-au deteriorat considerabil în ultima perioadă. Romeo Lungu a explicat că declarațiile publice ale edilului din ultimii ani, în care critica adesea deciziile și colegii de partid, au afectat imaginea publică a formațiunii. Ca urmare a demisiilor depuse, Constantin Toma nu mai deține nicio funcție de conducere în interiorul partidului, nici la nivel municipal, nici județean, și nici în CPN.
„Până acum declaraţiile pe care dânsul le-a făcut, le făcea dintr-o funcţie de conducere la nivel naţional, pentru că primarul municipiului face parte de drept din CPN, dânsul şi-a dat demisa şi din CPN şi din cele două funcţii pe care le avea la nivel judeţean şi vorbea din funcţiile de lider al organizaţiei. Acum domnul Toma este un simplu membru care poate declara orice vrea. Deocamdată poate să se mai bucure domnul primar Toma de funcţia de membru al PSD, din funcţia de simplu membru”, a precizat Lungu, adăugând o notă de ironie. El a continuat, afirmând că decizia privind calitatea de membru a lui Toma aparține partidului: „Din păcate, sau din fericire pentru noi, noi decidem dacă mai rămâne membru sau nu, domnul Toma nu poate să decidă dacă mai rămâne membru sau nu. Poate să decidă prin demisie. Decizia ne aparţine nouă în privinţa calităţii de membru. O să-l mai lăsăm, cum am spus, să se mai chinuie puţin în funcţia de membru.”
Pe lângă reproșurile de natură politică, conducerea județeană a PSD a evaluat și performanța administrativă a primarului Toma. Deși primul său mandat a fost perceput pozitiv, Romeo Lungu consideră că ritmul și calitatea proiectelor actuale au înregistrat un regres vizibil din cauza lipsei de dialog și a deciziilor unilaterale. Această tendință este confirmată de pierderile în justiție ale unor hotărâri luate de Consiliul Local Buzău, care au generat și pierderi de fonduri europene sau guvernamentale, potrivit declarațiilor lui Lungu.
„Cred că domnul Toma a avut un prim mandat mult mai bun, dar totuşi mie mi se pare că este o scădere a activităţii ca primar. Sunt foarte multe proiecte fără o logică, cumva aduse aşa ca un hei-rup fără, poate unele fără acoperire legală, fără consultarea cetăţenilor, făcute pe repede înainte şi vedeţi dumneavoastră că anumite proiecte sau anumite hotărâri pe care le-au luat consilierii împreună cu primarul au fost pierdute în justiţie”, a explicat Lungu. Aceste critici sugerează o lipsă de transparență și de colaborare, elemente esențiale pentru buna guvernare locală.
Retragerea primarului Constantin Toma a avut loc la începutul lunii iunie 2026, când a decis să renunțe la funcția de președinte al Organizației Municipale PSD și la cea de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD. Tensiunile au atins punctul culminant în momentul în care o parte dintre consilierii locali ai propriului partid au votat împotriva unor inițiative și proiecte de hotărâre propuse de edil în Consiliul Local. Acest episod a evidențiat fractura profundă dintre primar și o parte a partidului său. Situația de la Buzău nu este singulară în peisajul politic românesc, unde conflictele interne din partide pot duce la blocaje administrative și la o percepție negativă în rândul electoratului.
Această criză de leadership la Buzău, un oraș cu aproximativ 100.000 de locuitori conform datelor INS din 2021, ar putea avea implicații semnificative pentru viitoarele alegeri locale și pentru stabilitatea politică a județului. Comparativ cu alte orașe mari din România, unde primarii au avut mandate lungi și stabile, cazul lui Toma ar putea deveni un studiu de caz privind limitele autonomiei unui primar în fața structurilor de partid. De exemplu, în București sau Cluj-Napoca, primarii au reușit adesea să construiască o bază de putere personală mai solidă, independentă de fluctuatiile interne ale partidelor.
De ce contează
Reorganizarea PSD Buzău și demisia primarului Toma reflectă o luptă pentru putere internă care poate afecta direct implementarea proiectelor locale și eficiența administrației publice. Cetățenii riscă să fie afectați de întârzieri sau blocaje în dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice. Mai mult, instabilitatea politică din cadrul unui partid majoritar la nivel local poate influența negativ încrederea electoratului și poate reconfigura alianțele politice pentru viitoarele scrutine. Modul în care PSD gestionează această tranziție va fi un test important pentru coeziunea și capacitatea sa de a guverna.
În perioada următoare, se așteaptă ca Biroul de Coordonare interimar să se concentreze pe consolidarea unității partidului și pe pregătirea alegerilor interne. Rămâne de văzut dacă Constantin Toma va reuși să își mențină influența politică ca simplu membru sau dacă partidul va decide să-i retragă chiar și această calitate. De asemenea, evoluția proiectelor administrative lansate sub mandatul său va fi atent monitorizată.
Viitorul politic al primarului Toma și al PSD Buzău depinde în mare măsură de capacitatea noii conduceri de a restabili dialogul și de a demonstra coerență în acțiunile sale, în contextul pregătirii pentru alegerile din 2028.