Nicușor Dan și Giorgia Meloni la Bruxelles

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Nicușor Dan, împreună cu Giorgia Meloni, a organizat prima reuniune a grupului „Prietenii Coeziunii” la Bruxelles, având ca obiectiv discutarea Cadrului Financiar Multianual 2028-2034. Liderii europeni subliniază nevoia unui buget ambițios pentru a sprijini Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, în contextul reducerilor propuse de Comisia Europeană.

EN

Brief

Nicușor Dan and Giorgia Meloni held the first meeting of the 'Friends of Cohesion' group in Brussels, focusing on the upcoming Multiannual Financial Framework (MFF) 2028-2034. They emphasized the need for an ambitious EU budget to support Cohesion Policy and the Common Agricultural Policy amidst proposed cuts.

Nicușor Dan și Giorgia Meloni la Bruxelles
Sursa foto: digi24.ro

Prima reuniune a grupului „Prietenii coeziunii”

La Bruxelles, pe 18 iunie 2026, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că, împreună cu prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a organizat prima reuniune de coordonare a grupului „Prietenii Coeziunii”, cu scopul de a pregăti discuțiile privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2028–2034. "Vom continua să pledăm pentru un buget al UE ambițios, cu resurse suficiente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, precum și pentru consolidarea competitivității generale în întreaga Uniune Europeană", a declarat Nicușor Dan. Această reuniune are loc în contextul discuțiilor mai ample asupra viitorului buget european și a strategiei de apărare a Uniunii Europene.

În cadrul Consiliului European de vară, liderii europeni, inclusiv Nicușor Dan și Giorgia Meloni, discută despre progresele în consolidarea capacității de apărare a Uniunii, acordând o atenție specială Flancului Estic și operaționalizării proiectului „Eastern Flank Watch”. Președintele României a subliniat importanța asigurării unei complementarități între eforturile Uniunii Europene și cele ale NATO, un subiect crucial pe agenda întâlnirii.

Pe lângă subiectele legate de apărare, discuțiile se concentrează și pe viitorul Cadrului Financiar Multianual. Nicușor Dan a menționat că se va analiza cadrul de negociere care include, pentru prima dată, propuneri concrete de alocări financiare venite din partea Comisiei Europene. Conform acesteia, bugetul multianual propus pentru perioada 2028-2034 se ridică la aproximativ 2.000 de miliarde de euro, dar vine cu o reformă semnificativă a principalelor instrumente de finanțare ale Uniunii.

O problemă centrală a discuțiilor este propunerea Comisiei Europene de a reduce fondurile pentru Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune cu aproximativ 10%. Această măsură a fost contestată de un grup de 17 state membre, inclusiv România, care consideră că astfel de reduceri ar putea afecta semnificativ dezvoltarea regională și agricolă. Recent, președinția cipriotă a Consiliului UE a prezentat o variantă de compromis care, deși menține reducerile pentru agricultură și coeziune, introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare.

De asemenea, noua propunere sugerează o diminuare a fondurilor destinate competitivității economice, apărării și acțiunii externe a Uniunii. Negocierile dintre statele membre și Parlamentul European se așteaptă să se intensifice, cu scopul de a adopta cadrul financiar multianual până la sfârșitul anului 2026. Această dinamică va influența semnificativ strategia de dezvoltare a Uniunii Europene în următorii ani, iar România, ca stat membru, are un interes direct în asigurarea unei alocări adecvate de fonduri.

Importanța acestei întâlniri nu poate fi subestimată, având în vedere că viitorul buget european va determina nu doar direcțiile de dezvoltare economică, ci și capacitatea Uniunii Europene de a răspunde provocărilor globale, cum ar fi securitatea și schimbările climatice. Nicușor Dan a reafirmat angajamentul României de a susține un buget care să îndeplinească nevoile tuturor statelor membre și să sprijine coeziunea între regiuni.

De ce contează această reuniune? Impactul deciziilor luate asupra bugetului Uniunii Europene se va resimți la nivel local, afectând dezvoltarea infrastructurii, agriculturii și a altor sectoare vitale pentru România. Un buget ambițios ar putea asigura resursele necesare pentru a sprijini proiecte de dezvoltare regională și pentru a consolida competitivitatea economiei românești în context european.

În concluzie, reuniunea grupului „Prietenii Coeziunii” la Bruxelles reprezintă un pas important în discuțiile privind viitorul Cadrului Financiar Multianual. Cu negocierile care urmează, este esențial ca România să rămână activă în aceste discuții pentru a-și apăra interesele și a asigura o alocare corectă a resurselor.

Rămâne de văzut cum vor evolua aceste negocieri și ce compromisuri vor fi acceptate de statele membre pentru a asigura un buget care să răspundă nevoilor tuturor.