Noi oferte de ajutor militar pentru apărarea aeriană
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat joi, 18 iunie 2026, la Bruxelles, că Portugalia și Slovacia s-au alăturat listei țărilor care oferă sprijin României pentru apărarea împotriva dronelor. Această veste vine în contextul unei rezoluții adoptate de Parlamentul European, care subliniază solidaritatea UE cu statele membre vizate de provocări hibride rusești, inclusiv România.
Declarația președintelui Dan a fost făcută în urma unei întâlniri matinale la NATO, unde a discutat despre securitatea europeană. "În cursul întâlnirii de dimineață de la NATO, mai avem două state care s-au oferit să ofere echipamente pentru apărarea României de drone", a precizat șeful statului. El a adăugat că, inițial, Statele Unite și Franța au fost primele care au oferit sprijin după luna februarie, urmate de Italia și Spania în cadrul unor discuții anterioare la NATO. Acum, Portugalia și Slovacia completează acest grup, ajungând la un total de șase națiuni care își extind ajutorul.
Nicușor Dan a subliniat că va continua discuțiile cu alți lideri europeni pentru a consolida acest sprijin. Solicitarea României este urgentă și vizează o perioadă limitată, de un an și jumătate pentru anumite echipamente și doi ani pentru altele. "Noi avem deja în programul SAFE, avem contractele semnate pentru o serie de echipamente care vor fi suficiente în momentul în care vor ajunge. Noi avem nevoie să acoperim această perioadă", a explicat președintele. Întrebat despre termenul de livrare al acestui sprijin, Dan a răspuns că este o chestiune tehnică, dar "solicitarea noastră este cât mai rapid, pentru că noi avem nevoie acum".
Contextul acestor demersuri este marcat de intensificarea tensiunilor regionale și de amenințările hibride. Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție fermă, prin care a transmis că Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de campania Rusiei. Rezoluția, citată de News.ro, reafirmă unitatea UE în hotărârea de a apăra securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor statelor membre, precum și angajamentul de a continua sprijinul pentru Ucraina. Este notabil că deputații europeni și-au exprimat "solidaritatea totală cu Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și România", ale căror teritorii, spațiu aerian sau infrastructură critică au fost "vizate de provocări hibride rusești". Acest lucru subliniază recunoașterea la nivel european a vulnerabilităților specifice cu care se confruntă statele din flancul estic al NATO și UE.
Situația României, ca stat membru NATO și UE, situat la granița cu Ucraina, o face deosebit de expusă la astfel de provocări. Incidentele recente, inclusiv căderea unor fragmente de dronă pe teritoriul românesc, au accentuat nevoia urgentă de consolidare a capacităților de apărare aeriană. Potrivit unor analize militare din 2025, România a alocat aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare, conform angajamentelor NATO, însă modernizarea infrastructurii de apărare anti-dronă necesită investiții semnificative și un interval de timp considerabil pentru implementare. Experți militari, precum generalul (r) Mircea Mureșan, au subliniat importanța unui sistem integrat de apărare aeriană, capabil să detecteze și să neutralizeze amenințările de la altitudini joase, adăugând că "soluțiile temporare de la aliați sunt cruciale până la operaționalizarea deplină a propriilor sisteme".
Comparația cu alte state europene arată că multe țări, inclusiv cele menționate în rezoluția PE, se confruntă cu provocări similare. De exemplu, Țările Baltice au investit masiv în sisteme de supraveghere și apărare anti-dronă începând cu 2023, beneficiind adesea de programe de cooperare bilaterală și multinațională. Franța și Statele Unite, primele state care au oferit sprijin României în acest domeniu, sunt lideri în tehnologia de apărare anti-dronă, iar expertiza lor este esențială pentru transferul de know-how și echipamente. Conform unui raport NATO din 2024, dezvoltarea capacităților C-UAS (Counter-Unmanned Aircraft Systems) este o prioritate strategică pentru Alianță, iar partajarea resurselor între statele membre este încurajată activ.
Această inițiativă de sprijin multinațional pentru România demonstrează solidaritatea Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene în fața amenințărilor la adresa securității regionale. Capacitatea României de a-și proteja spațiul aerian și infrastructura critică este vitală nu doar pentru securitatea sa, ci și pentru stabilitatea întregului flanc estic al NATO. Colaborarea cu Portugalia, Slovacia, Statele Unite, Franța, Italia și Spania va contribui la crearea unui scut de apărare mai robust și la descurajarea potențialelor acte de agresiune hibridă. Este un exemplu concret al modului în care securitatea colectivă poate fi întărită prin acțiuni comune și prin împărtășirea responsabilităților.
De ce contează
Acest demers este crucial pentru România, oferind o soluție rapidă și temporară la o amenințare de securitate iminentă, în special în contextul războiului din Ucraina și al incidentelor cu drone pe teritoriul național. Sprijinul internațional reconfirmă angajamentul aliaților față de securitatea României și contribuie la consolidarea capacităților de apărare aeriană până la operaționalizarea sistemelor proprii. Pe termen lung, această cooperare poate facilita transferul de tehnologie și expertiză, esențiale pentru dezvoltarea unei apărări anti-dronă robuste și autonome, protejând viețile cetățenilor și infrastructura critică a țării.
În perioada următoare, se așteaptă ca discuțiile tehnice pentru implementarea rapidă a acestui sprijin să continue. Detaliile privind tipul exact de echipamente, personalul implicat și logistica transportului și operaționalizării vor fi stabilite la nivel bilateral cu fiecare stat ofertant. Este posibil ca Ministerul Apărării Naționale să ofere clarificări suplimentare în zilele următoare. De asemenea, declarațiile președintelui Dan sugerează că România va continua să solicite sprijin în cadrul forumurilor internaționale, iar discuțiile cu alți lideri europeni ar putea aduce noi oferte de ajutor, consolidând și mai mult capacitatea de apărare a țării.
Rămâne de văzut cât de rapid va fi materializat acest sprijin și cum va fi integrat în strategia națională de apărare.