Securitatea regională și provocările războiului din Ucraina
România, vulnerabilă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a declarat marți, 16 iunie 2026, într-o ediție specială a emisiunii „Puterea Știrilor” de la Strasbourg, că România nu este pregătită din punct de vedere tehnic să se apere de drone, subliniind o îngrijorare reală privind securitatea frontierelor estice ale Uniunii Europene în contextul războiului din Ucraina. „România nu este pregătită din punct de vedere tehnic. Nu ne putem apăra în fața dronelor în acest moment. Este o îngrijorare reală, care nu dispare peste noapte”, a afirmat Teodorescu, citată de PS News, după incidentele soldate cu victime în județul Galați.
Preocuparea majoră la nivel european vine în urma incidentelor provocate de dronele rusești, bucăți din acestea ajungând pe teritoriul României, dar și al altor state vecine cu Ucraina, precum țările baltice și Polonia. Prima reacție a instituțiilor europene a fost una de solidaritate puternică față de România și cetățenii săi, inclusiv față de victimele din Galați, urmată de o reacție fermă la adresa Rusiei, conform europarlamentarului AUR. Uniunea Europeană rămâne constantă în dorința de a vedea încheierea rapidă a războiului, care, în opinia Georgianei Teodorescu, nici nu ar fi trebuit să existe, și reconstrucția Ucrainei.
În opinia Georgianei Teodorescu, Uniunea Europeană, deși a manifestat solidaritate, nu este pregătită să facă față unui conflict militar direct cu Rusia, în ciuda slăbirii acesteia după războiul prelungit din Ucraina. „Mi-e teamă să spun că nu [suntem pregătiți]. Nu cred că suntem pregătiți cu adevărat. Niciodată nu ești pregătit pentru moartea unor cetățeni nevinovați”, a declarat ea, avertizând împotriva subestimării Rusiei. Ea a dat exemplul Poloniei și Turciei, țări membre NATO cu armate de invidiat, care au făcut pași mai rapizi spre înarmare cu mult înainte de începerea conflictului. Pentru România, lipsa unei strategii pe termen lung și a unor lideri cu viziune, care să pună pe primul loc interesul național și să gândească la 10-20 de ani în avans, este considerată principala cauză a acestei vulnerabilități.
Răspunsul la aceste provocări, conform europarlamentarului, trebuie să includă consolidarea industriei de apărare, unitatea la nivel european și NATO, și un parteneriat euroatlantic ferm. Teodorescu a avertizat că o extindere a războiului sau un atac direct asupra unei țări membre UE sau NATO ar putea duce la un al Treilea Război Mondial, o „distrugere totală a Uniunii Europene”. Ea a subliniat necesitatea cumpătării și calmului, pentru a nu interpreta orice accident ca un atac voit, dar, în același timp, a prioritiza securitatea cetățenilor.
Dezbaterea din Parlamentul European pe tema incidentelor provocate de drone va culmina cu o moțiune comună a tuturor grupurilor politice pentru o rezoluție transmisă Comisiei Europene. Aceasta va solicita prioritizarea securității cetățenilor UE, alocarea de fonduri suplimentare și întărirea flancului estic. Deși rezoluțiile Parlamentului European nu au valoare legislativă obligatorie pentru Comisie, ele reprezintă o declarație politică importantă. Georgiana Teodorescu, în calitate de raportor din partea grupului ECR pentru modificarea regulamentului european privind spațiul Schengen și managementul frontierelor pentru perioada 2028-2034, a depus amendamente clare pentru întărirea flancului estic, implicând fonduri suplimentare pentru țările din regiune.
Aceste amendamente, discutate cu instituții și agenții europene precum Frontex, Europol și eu-LISA, precum și cu ambasadorii statelor din regiune, vizează și introducerea noțiunii de „război hibrid”. Comisia Europeană este de acord cu această abordare, care ar reprezenta un avantaj semnificativ pentru statele de pe flancul estic. Cu toate acestea, există opoziție din partea unor țări mai îndepărtate de conflict, care nu percep la fel riscurile. Teodorescu a evidențiat diferența dintre protejarea unei frontiere externe în Marea Mediterană și cea a unei frontiere la granița cu Ucraina, unde provocările și riscurile pentru viața cetățenilor sunt „complet diferite”.
De ce contează
Situația actuală subliniază vulnerabilitatea României și a flancului estic al UE în fața amenințărilor hibride și convenționale generate de războiul din Ucraina. Lipsa capacității de apărare împotriva dronelor, evidențiată de europarlamentarul Teodorescu, creează un sentiment de insecuritate în rândul populației din județele de graniță, precum Galați, Tulcea și Constanța. Această realitate impune o reevaluare urgentă a strategiilor naționale și europene de apărare, accelerarea investițiilor în tehnologii anti-drone și o coordonare mai eficientă la nivel NATO și UE pentru a asigura protecția cetățenilor și stabilitatea regională.
Pe termen scurt, este crucial ca autoritățile române să comunice transparent despre măsurile luate pentru protejarea populației și să accelereze achizițiile de sisteme de apărare anti-drone. Pe termen lung, este necesară o strategie coerentă și investiții substanțiale în industria de apărare, precum și o abordare proactivă la nivel european pentru a integra noțiunea de „război hibrid” în politicile de frontieră și a aloca resurse adecvate. Discuțiile în Parlamentul European și demersurile raportorilor precum Georgiana Teodorescu ar putea influența direcțiile viitoare ale Comisiei Europene privind securitatea frontierelor, deși rezoluțiile nu sunt obligatorii.
Rămâne de văzut cât de rapid și eficient se vor traduce aceste demersuri în acțiuni concrete pentru întărirea flancului estic al UE și NATO.