Interdicția exporturilor de ovine și caprine, prelungită până la finalul anului
Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țări terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată restricția deja existentă pentru livrările către statele membre ale UE. Această decizie, anunțată de vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a stârnit un val de critici la nivel național, fiind catalogată drept „profund disproporționată” și „abuzivă” în raport cu situația epidemiologică.
Potrivit informațiilor inițiale, măsura a fost adoptată ca urmare a confirmării unui nou focar de pestă a micilor rumegătoare (PMR) în județul Mureș, la data de 8 iunie 2026. Cazul reprezintă o recurență a bolii pe teritoriul național, ultimul focar fiind raportat pe 5 martie 2025. Comisia Europeană justifică decizia prin riscul ridicat de răspândire rapidă a bolii, atât la nivel național, cât și peste granițe, invocând apariția virusului într-o zonă neafectată anterior și informațiile limitate despre originea focarului. Bruxelles-ul a extins interdicțiile de mișcare nu doar în interiorul UE, ci și către piețele din afara blocului comunitar, pentru a proteja sectorul zootehnic european și a preveni barierele comerciale nejustificate.
Europarlamentarul Georgiana Teodorescu (AUR) a criticat dur amploarea măsurii, considerând-o discriminatorie. „România nu trebuie tratată discriminatoriu, iar costul protejării pieței unice nu poate fi transferat integral pe umerii oierilor români fără niciun fel de mecanism compensatoriu”, a declarat aceasta, membru în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. Teodorescu a anunțat că va adresa o interpelare urgentă cu solicitare de răspuns scris către Comisia Europeană, cerând explicații clare cu privire la refuzul de a aplica principiul regionalizării și al proporționalității. Ea va solicita Executivului european să precizeze de ce nu se permite continuarea exporturilor din județele libere de boală pe baza unor garanții suplimentare stricte, cum ar fi testarea, carantina, certificarea riguroasă și sigilarea transporturilor, mecanisme perfect legale și utilizate în trecut pentru alte state membre.
De asemenea, Tánczos Barna a subliniat că măsura afectează întreg teritoriul național, deși focarul este localizat și se află sub control sanitar-veterinar. Oficialul a atras atenția că alte state membre care s-au confruntat cu situații similare nu au fost supuse unor restricții de aceeași amploare, ceea ce ridică semne de întrebare privind proporționalitatea deciziei. Această poziție, conform căreia România ar fi tratată diferit, este susținută de ambele voci critice la adresa deciziei Comisiei.
Sectorul ovin românesc este unul strategic, România consolidându-și în ultimii ani poziția de lider european în exportul de ovine. În 2026, țara a înregistrat contracte și livrări record către piețele din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și alte state din afara Uniunii Europene. Creșterea ovinelor reprezintă una dintre principalele activități economice din numeroase zone rurale, în special în regiunile de deal și de munte, contribuind esențial la economia rurală, așa cum a menționat ministrul interimar. Blocarea accesului la piețele externe riscă să genereze pierderi importante pentru crescători și pentru întreaga industrie, afectând veniturile fermierilor și capacitatea acestora de a valorifica producția destinată exportului.
În fața acestei situații, vicepremierul Tánczos Barna a solicitat Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să prezinte de urgență un plan de acțiune eficient, riguros și credibil. Acest plan ar trebui să demonstreze capacitatea României de a controla și eradica focarul de boală și să fie transmis atât Guvernului, cât și Comisiei Europene. Obiectivul este susținerea limitării restricțiilor exclusiv la zonele afectate și reluarea exporturilor în cel mai scurt timp posibil. Autoritățile române susțin că măsurile de combatere a bolii trebuie să protejeze sănătatea animalelor, fără a afecta inutil competitivitatea fermierilor și poziția României pe piețele internaționale.
Criticile nu vin doar din partea oficialilor. Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „ROMOVIS”, organizație reprezentativă a crescătorilor de ovine și caprine din România, a lansat un ultimatum la adresa președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu. Aceștia i-au cerut demisia până la data de 19 iunie 2026, din cauza gestionării defectuoase a crizei PMR, care a dus la blocarea exporturilor. În caz contrar, ciobanii au anunțat că vor ieși în stradă și vor protesta în fața sediului autorității pe 23 iunie, subliniind presiunea enormă sub care se află sectorul.
De ce contează
Această decizie a Comisiei Europene are implicații economice majore pentru mii de fermieri români, în special pentru cei din zonele rurale unde creșterea ovinelor este principala sursă de venit. Blocarea exporturilor, în contextul în care România este cel mai mare exportator de ovine din UE, va duce la pierderi financiare semnificative și la o posibilă criză în sector. Mai mult, lipsa unui mecanism compensatoriu și percepția unui tratament discriminatoriu față de alte state membre pot submina încrederea fermierilor români în instituțiile europene și pot genera tensiuni sociale, așa cum o demonstrează anunțul protestelor. Este esențial ca un echilibru să fie găsit între siguranța sanitară și sustenabilitatea economică.
Situația actuală deschide mai multe întrebări esențiale. Va reuși ANSVSA să prezinte un plan de acțiune convingător care să determine Comisia Europeană să revoce sau să limiteze restricțiile înainte de 31 decembrie 2026? Ce tip de mecanism compensatoriu ar putea fi implementat pentru a atenua pierderile suferite de crescătorii de ovine, având în vedere solicitarea europarlamentarului Teodorescu? De asemenea, rămâne de văzut dacă presiunea exercitată de organizațiile de fermieri și de oficialii români va influența decizia Comisiei și va duce la o abordare mai flexibilă, bazată pe principiul regionalizării.
Pe termen lung, capacitatea României de a gestiona focarele de boli animale și de a comunica eficient cu instituțiile europene va fi crucială pentru menținerea poziției sale pe piețele internaționale.