Bruxelles-ul analizează impactul Legii 145/2025
Comisia Europeană monitorizează îndeaproape impactul Legii nr. 145/2025, care a impus o reorganizare și reduceri salariale semnificative la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Solicitarea oficială a Bruxelles-ului către Guvernul României, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), vizează obținerea unui studiu de impact privind aceste măsuri, în contextul independenței acestor instituții. "Executivul comunitar vrea să știe dacă Guvernul României a întocmit un studiu de impact înainte de a impune reducerea de bugete pentru autoritățile de reglementare", au declarat surse din domeniu citate de Mediafax, subliniind preocuparea pentru autonomia acestor organisme.
Legea nr. 145/2025, intitulată "privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome", a intrat în vigoare după ce a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR) și declarată constituțională în septembrie 2025. Aceasta prevede, în esență, reducerea indemnizațiilor, a salariilor, a bonusurilor și a grilelor de personal pentru cele trei autorități menționate. Deși CCR a validat legea, implementarea ei a generat un val de nemulțumiri și acțiuni în instanță din partea angajaților.
La ANRE, de exemplu, începând cu 1 ianuarie 2026, salariile tuturor angajaților, inclusiv ale conducerii, au fost tăiate cu 30%. În plus, 14 salariați au fost concediați, dintre care nouă cu preaviz și cinci prin acordul părților, conform informațiilor obținute de Mediafax. Această măsură a afectat grav personalul, determinând 102 angajați ai ANRE să deschidă litigii împotriva instituției. Deși ANRE a câștigat în primă instanță aceste procese, acțiuni similare au fost demarate și de angajați ai ANCOM și ASF, reflectând o nemulțumire generalizată.
Un aspect deosebit de dramatic, evidențiat de documentele judiciare consultate de Mediafax, este impactul asupra familiilor. Printre angajații ANRE care au dat în judecată instituția se numără și cupluri soț-soție, care consideră că tăierea salariilor și/sau încadrarea pe poziții inferioare reprezintă un "act de violență economică". Aceștia au reclamat că aceste reduceri le vor crea probleme financiare majore, afectând plata ratelor la credite, cheltuielile medicale și taxele școlare pentru copii, indicând un impact social profund al deciziei legislative.
Interesul Comisiei Europene nu este întâmplător. Autoritățile de reglementare precum ANRE, ASF și ANCOM joacă un rol crucial în funcționarea piețelor de energie, financiară și de comunicații, asigurând concurența loială și protecția consumatorilor. Independența acestor organisme este esențială pentru credibilitatea și stabilitatea piețelor reglementate, iar orice intervenție guvernamentală care le-ar putea afecta autonomia este privită cu scepticism de Bruxelles. Comparativ, în alte state membre UE, autoritățile de reglementare beneficiază adesea de bugete și structuri de personal stabile, menite să le asigure independența față de influențele politice.
Solicitarea Comisiei a ajuns la Ministerul Afacerilor Externe acum aproximativ cinci săptămâni, iar Guvernul României are la dispoziție zece săptămâni, conform procedurilor europene, pentru a transmite un răspuns la Bruxelles. Acest termen este calculat din momentul în care solicitarea a fost primită de MAE. Lipsa unui studiu de impact detaliat ar putea ridica semne de întrebare serioase la nivel european, mai ales că Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru adoptarea Legii 145/2025, o procedură care limitează dezbaterea parlamentară.
De ce contează
Intervenția Comisiei Europene în cazul Legii 145/2025 subliniază importanța independenței autorităților de reglementare pentru stabilitatea economică și conformitatea cu normele europene. Reducerea abruptă a salariilor și a personalului poate compromite capacitatea acestor instituții de a-și îndeplini rolul esențial de supraveghere și reglementare, afectând calitatea serviciilor publice și încrederea investitorilor. Mai mult, lipsa unui studiu de impact adecvat înainte de adoptarea legii subliniază o potențială abordare superficială a deciziilor cu consecințe semnificative asupra bunei guvernanțe și a drepturilor angajaților, aspecte monitorizate atent de instituțiile europene.
În perioada următoare, Guvernul României va trebui să elaboreze și să transmită un răspuns detaliat Comisiei Europene, explicând rațiunile din spatele Legii 145/2025 și prezentând, eventual, studiul de impact solicitat. Rămâne de văzut dacă argumentele aduse de Executivul de la București vor fi considerate satisfăcătoare de către Bruxelles sau dacă vor urma alte demersuri, inclusiv posibile proceduri de infringement.
De asemenea, rezultatul litigiilor deschise de angajați în instanță ar putea influența percepția asupra legalității și echității măsurilor, adăugând o nouă dimensiune incertitudinii juridice și administrative care planează asupra acestor autorități cheie.