Kievul revendică atacurile cu drone asupra capitalei ruse
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi, 18 iunie 2026, că atacurile cu drone asupra Moscovei sunt un răspuns justificat la bombardamentele rusești asupra Ucrainei și a avertizat că „Moscova va arde” dacă acestea vor continua. Declarațiile sale, transmise reporterilor printr-un mesaj vocal pe un grup de WhatsApp și preluate de Reuters și MEDIAFAX, vin în urma unei operațiuni ample cu drone care a vizat capitala Rusiei, inclusiv rafinăria de petrol Kapotnia, lovită pentru a doua oară în această săptămână.
„Noi nu vrem acest război, nu l-am vrut niciodată, iar toată lumea știe asta, inclusiv partenerii noștri”, a afirmat Zelenski, citat de Reuters. „Dar dacă Ucraina arde, Moscova voastră va arde”. Această avertizare subliniază o schimbare de strategie a Kievului, care pare să vizeze din ce în ce mai mult infrastructura strategică și economică a Rusiei, chiar și în apropierea capitalei. Atacurile ucrainene au loc pe fondul unei intensificări a bombardamentelor rusești asupra orașelor ucrainene, care luni au provocat moartea a cel puțin 10 persoane și au avariat Lavra Pecerska din Kiev, o mănăstire veche de 1.000 de ani.
Potrivit publicației La Libre, Zelenski a insistat că populația Rusiei trebuie să înțeleagă că „un singur om, Vladimir Putin”, este responsabil pentru continuarea războiului. „Principalul lucru este ca poporul rus să înceapă să simtă că un singur om, Putin, duce acest război, iar oamenii obișnuiți plătesc prețul pentru tot ceea ce se întâmplă”, a declarat liderul ucrainean. El a cerut ca presiunea asupra Kremlinului să vină nu doar din partea Ucrainei și a aliaților occidentali, ci și din partea cetățenilor ruși, subliniind că „a venit momentul ca oamenii să se trezească și să își preseze propriul lider”.
Atacul cu drone de joi dimineață a perturbat temporar traficul aerian pe mai multe aeroporturi din Moscova, iar rafinăria Kapotnia, considerată una dintre cele mai importante instalații petroliere din zona Moscovei, a fost lovită și a luat foc, generând coloane dense de fum, conform relatărilor din presa internațională. Această rafinărie asigură o parte semnificativă din combustibilul consumat în regiune, iar avarierea sa are consecințe economice directe. Autoritățile ruse au raportat interceptarea a sute de drone, dar au confirmat și că mai multe aparate au reușit să ajungă la ținte în apropierea capitalei, provocând avarii clădirilor rezidențiale și rănind persoane.
Zelenski a descris operațiunea asupra Moscovei drept o „reacție complet justificată” la atacurile rusești, afirmând că țintele alese au legătură cu infrastructura care susține efortul militar rus. Pe lângă regiunea Moscovei, liderul de la Kiev a precizat că au fost atacate și obiective din regiunea Rostov, precum și din teritorii ucrainene aflate sub ocupație rusă. Această extindere a capacităților ucrainene de lovire la mare distanță confirmă vulnerabilitatea infrastructurii strategice ruse, chiar și în apropierea capitalei, o realitate pe care Kremlinul o subestima anterior.
Președintele ucrainean participă joi, la Bruxelles, la o reuniune a aliaților militari ai Ucrainei. Acolo, discuțiile vor viza livrările de sisteme de apărare antiaeriană printr-un program NATO, dar și crearea unui sistem antibalistic de către Ucraina și aliații săi. El a reiterat apelul către Europa și Statele Unite să intensifice presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni împotriva sectorului apărării, sectorului energetic și economiei ruse în ansamblu, pentru a-l forța pe Vladimir Putin să pună capăt războiului. A menționat în mod explicit necesitatea de a viza exporturile de petrol și gaze, sistemul bancar, industria de apărare și așa-numita „flotă din umbră” folosită pentru transportul petrolului rusesc, pentru ca „Rusia să simtă că nu are niciun sens să continue războiul”.
Contextul acestor declarații și atacuri este unul de escaladare. De la începutul invaziei la scară largă din februarie 2022, Ucraina s-a confruntat cu o agresiune constantă, iar capacitatea sa de a răspunde pe teritoriul rusesc a fost limitată inițial. Însă, dezvoltarea și achiziția de drone cu rază lungă de acțiune, precum și sprijinul militar occidental, au permis Kievului să extindă zona de operațiuni. Conform unui raport al Pentagonului din 2025, investițiile Rusiei în apărarea antiaeriană în jurul Moscovei au crescut cu 30% între 2023 și 2024, dar eficacitatea acestora rămâne sub semnul întrebării, având în vedere atacurile repetate.
În comparație cu alte conflicte, această strategie de a lovi infrastructura energetică a inamicului este una clasică, utilizată de diverse armate pentru a submina capacitatea de război și moralul populației. De exemplu, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, bombardamentele strategice asupra rafinăriilor de petrol germane au jucat un rol crucial. Diferența majoră în cazul actual este utilizarea pe scară largă a dronelor, care permit atacuri mai precise și cu riscuri mai mici pentru operatori. Kremlinul, pe de altă parte, continuă ofensiva militară în estul Ucrainei, în timp ce negocierile pentru o încetare a focului rămân blocate, conform observațiilor analiștilor militari.
De ce contează:
Aceste evoluții marchează o escaladare semnificativă a conflictului, transferând o parte din costurile războiului direct pe teritoriul rus și, implicit, asupra populației ruse. Atacurile asupra Moscovei și a infrastructurii critice rusești demonstrează capacitatea crescândă a Ucrainei de a riposta și de a afecta economia inamicului. Acest lucru ar putea influența percepția publică din Rusia și ar putea crește presiunea internă asupra regimului lui Vladimir Putin, forțându-l să reconsidere continuarea conflictului. De asemenea, subliniază necesitatea intensificării sprijinului occidental pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei.
Pe termen scurt, este de așteptat ca Rusia să încerce să-și consolideze apărarea antiaeriană în jurul zonelor strategice, în special în regiunea Moscovei. Cu toate acestea, eficacitatea acestor măsuri rămâne incertă, având în vedere persistența atacurilor ucrainene. Discuțiile lui Zelenski de la Bruxelles cu aliații militari ai Ucrainei sunt cruciale pentru obținerea de sisteme de apărare antiaeriană suplimentare și pentru dezvoltarea unui sistem antibalistic, esențiale pentru protejarea orașelor ucrainene și pentru a permite Kievului să continue să riposteze.
Rămâne de văzut dacă presiunea internă și cea internațională vor fi suficiente pentru a-l determina pe Putin să revină la masa negocierilor, sau dacă conflictul va intra într-o nouă fază de escaladare reciprocă.