Achitări în Dosarul „10 August”: Foștii șefi ai Jandarmeriei, fără vină

Tribunalul Militar București i-a achitat luni, 15 iunie 2026, pe foștii șefi ai Jandarmeriei Române, alături de alți militari, în dosarul „10 August”, privind intervenția în forță la protestele din Piața Victoriei din 2018. Decizia, care nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare, vine într-un moment crucial, cu doar patru luni înainte ca faptele să se prescrie, conform HotNews.ro. „Achită inculpatul CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu (…) şi infracţiunii de fals intelectual (…), achită inculpatul SINDILE IONUŢ CĂTĂLIN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, (…), achită inculpatul CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu”, se arată în soluția pe scurt a instanței.

Printre cei achitați se numără principalii coordonatori ai operațiunii din Piața Victoriei: Sebastian Cucoș, Ionuț Cătălin Sindile și Laurențiu Cazan, acuzați de abuz în serviciu. Pe lângă aceștia, au fost achitați și alți 13 militari, inclusiv Laurențiu Cristian Ciobanu, judecați pentru purtare abuzivă, o acuzație de complicitate la purtare abuzivă fiind, de asemenea, infirmată de instanță, potrivit HotNews.ro. Acești ofițeri erau suspectați că ar fi ordonat intervenția în forță prin care zeci de mii de protestatari pașnici au fost dispersați violent, utilizând un arsenal considerat deosebit de periculos, după cum a relatat Libertatea.

Potrivit rechizitoriului și expertizelor tehnice realizate de specialiștii Ministerului Apărării Naționale (MApN), jandarmii au folosit împotriva manifestanților un arsenal considerat deosebit de periculos. În total, în acea noapte au fost utilizate 2.977 de grenade de mână cu efect iritant-lacrimogen, 271 de grenade de mână cu efect acustic, 3.490 de cartușe de calibru 38 mm și 40 mm cu efect iritant-lacrimogen și 2.190 de pulverizatoare de capacitate mărită. Expertizele militare au arătat că aceste dispozitive au provocat arsuri și răni grave cetățenilor din cauza schijelor, a temperaturilor extrem de ridicate și a forței impactului. Sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale la momentul respectiv, conform datelor din 2018 citate de Libertatea.

Dosarul „10 August” a avut un parcurs judiciar sinuos. Inițial clasat de procurori, ancheta a fost redeschisă la inițiativa lui Ioan Crăciuneanu, o victimă a violențelor, reprezentat de sora sa, avocata Lucia Crăciuneanu, și de avocatul Comunității Declic, Toni Decean. Întregul demers juridic a fost susținut financiar de membrii Comunității Declic, care au analizat sute de ore de înregistrări video pentru a extrage probele în care jandarmii loveau cetățeni pașnici, a precizat Libertatea.

Faptele de abuz în serviciu ale ofițerilor din Jandarmerie care au ordonat reprimarea violentă a protestului din 10 august 2018 urmau să se prescrie la 8 ani de la comiterea acestora, adică în vara anului 2026. Șefa DIICOT de atunci, Georgiana Hosu, a infirmat parțial soluția procurorului de caz, iar „cartoful fierbinte” a ajuns pe masa judecătorilor sub forma unei cereri de redeschidere a urmăririi penale cu privire la conducerea Jandarmeriei (dosar numărul 26704/3/2020), conform Libertatea. Inculpații Sebastian Cucoș, Ionuț Cătălin Sindile și Laurențiu Cazan au fost trimiși în judecată abia pe 8 august 2023, dosarul fiind înaintat Tribunalului Militar București, cu exact cinci ani după evenimente.

Conducerea de atunci a Jandarmeriei ar fi creat o aparență de legalitate atunci când a dat ordinul de evacuare a Pieței Victoria, fără a avea măcar aprobarea prefectului Capitalei de la vremea respectivă, act întocmit ulterior, se arată în rechizitoriul procurorilor militari, citat de Libertatea. Aceștia au arătat că Laurențiu Cazan a întocmit rapoarte în care a scris că de la ora 17:00, manifestanții aruncau în jandarmi cu pietre din pavaj și borduri, „pungi de alcool și urină”, „garduri metalice şi balize” și „obiecte contondente”. Presiunile asupra prefectului în sensul semnării ordinului de intervenție în forță au fost făcute de comisarul-șef Mihai Dan Chirica (subsecretar de stat al MAI) încă de la ora 20:30, însă Speranța Cliseru a refuzat inițial. La ora 23:11, ordinele de intervenție în forță au fost date, ducând la utilizarea masivă de muniție.

Înainte de aflarea sentinței, Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic, atrăgea atenția asupra tentativelor de tergiversare a procesului în vederea obținerii prescripției, o preocupare împărtășită de mulți cetățeni. „O țară întreagă a văzut imaginile cu bătrâni, femei și copii gazați și loviți de jandarmii care ar fi trebuit să îi protejeze. Șefii din Jandarmerie ar putea să spună în fața judecătorilor cine le-a cerut să acționeze împotriva propriilor cetățeni. Deocamdată, însă, am văzut doar tentative de tergiversare a procesului, pentru a scăpa prin prescrierea faptelor”, a declarat Hopârteanu, citată de Libertatea. Pentru a accelera procedura și a evita închiderea dosarului fără un verdict, Tribunalul Militar acceptase anterior cererea avocaților Declic de a renunța la audierea ultimilor 373 de martori rămași pe listă, după ce alți peste 600 de martori apucaseră deja să descrie în fața instanței abuzurile din Piața Victoriei.

Achitarea, chiar dacă nu este definitivă, ridică întrebări serioase despre responsabilitatea instituțională și individuală în cazul unor evenimente de o asemenea amploare. Este o decizie care contrastează puternic cu așteptările unei părți semnificative a opiniei publice și a victimelor, care sperau ca justiția să facă lumină în cazul abuzurilor din 2018. Lipsa unei condamnări, chiar și în primă instanță, poate fi interpretată ca o slăbire a încrederii în capacitatea sistemului judiciar de a trage la răspundere oficialii de rang înalt, mai ales în contextul presiunii timpului și al iminentei prescrieri a faptelor. Această situație subliniază, de asemenea, dificultățile întâmpinate de societatea civilă în demersurile sale de a aduce în fața justiției cazuri complexe care implică forțe de ordine.

De ce contează

Decizia Tribunalului Militar București de a-i achita pe foștii șefi ai Jandarmeriei în Dosarul „10 August” este de o importanță capitală pentru statul de drept și percepția publică asupra justiției din România. Aceasta nu doar că lasă fără o decizie de condamnare un eveniment care a marcat profund societatea românească, dar și ridică semne de întrebare asupra modului în care autoritățile gestionează cazurile de abuz de putere. Pentru victimele violențelor din 2018, achitarea, chiar și în primă instanță, poate fi percepută ca o negare a suferințelor lor și o lipsă de responsabilitate instituțională. De asemenea, creează un precedent periculos pentru viitoarele proteste și intervenții ale forțelor de ordine, sugerând o anumită impunitate pentru acțiunile violente împotriva cetățenilor.

Următorul pas în acest dosar este apelul, care va fi judecat de o instanță superioară. Este de așteptat ca avocații victimelor și reprezentanții Comunității Declic să conteste vehement decizia de achitare, având în vedere eforturile considerabile depuse pentru redeschiderea și susținerea cauzei. Timpul este însă un factor critic, având în vedere că prescrierea faptelor se apropie rapid, în octombrie 2026. Dacă decizia de achitare va fi menținută în apel sau dacă dosarul se va prescrie, șefii Jandarmeriei vor scăpa definitiv de orice răspundere penală pentru evenimentele din 10 august 2018. Această situație ar lăsa deschise multe întrebări legate de cine a dat, de fapt, ordinele și de ce nu a fost stabilită nicio responsabilitate penală pentru violențele împotriva protestatarilor pașnici.

Publicul va urmări cu atenție evoluția acestui caz, care a devenit un simbol al luptei pentru dreptate și responsabilitate în România.