ANAF a descoperit averi nejustificate de peste 540 milioane lei

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat descoperirea unor creanțe fiscale suplimentare în valoare de peste 540 de milioane de lei, rezultate din averi și venituri nejustificate, în urma a 1.102 acțiuni de control fiscal desfășurate în perioada iulie 2025 – mai 2026. Aceste controale au vizat persoane fizice care nu au putut demonstra proveniența fondurilor utilizate pentru achiziții, investiții sau depuneri bancare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că „Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare.”

Potrivit comunicatului ANAF, valoarea exactă a creanțelor fiscale suplimentare stabilite se ridică la 540.243.299 de lei, la care se adaugă măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei. Aceste sume au fost identificate în cazul persoanelor fizice care prezentau diferențe semnificative între veniturile declarate și nivelul patrimoniului sau al cheltuielilor efectuate. Inspectorii ANAF au constatat că principalele nereguli au vizat nejustificarea surselor de fonduri utilizate pentru depuneri de numerar în conturile bancare personale și/sau ale societăților la care acestea dețin participații, achiziții de bunuri mobile și imobile cu numerar, creditări acordate societăților, majorări de capital social, dețineri de numerar în țară și în străinătate la începutul perioadei verificate, precum și fonduri pretins obținute în străinătate, care nu au putut fi probate prin schimbul de informații cu autoritățile fiscale din statele respective.

În numeroase cazuri, persoanele verificate au invocat că sumele utilizate proveneau din fonduri deținute în numerar, venituri realizate în străinătate sau sume primite de la alte persoane fizice. Cu toate acestea, verificările au arătat că aceste explicații nu au fost susținute de documente și mijloace de probă care să demonstreze valoarea, momentul obținerii și existența efectivă a banilor în perioada verificată. Mai mult, ANAF a constatat lipsa trasabilității fondurilor declarate, adică persoanele indicate ca sursă a sumelor nu dispuneau de capacitatea financiară necesară pentru a le acorda, iar documentele care să confirme proveniența și circuitul banilor lipseau, conform informațiilor citate de Libertatea.

Pe lângă identificarea veniturilor fără sursă justificată, inspectorii fiscali au stabilit și venituri suplimentare cu sursă identificată, dar nedeclarate. Acestea includ venituri din cedarea folosinței bunurilor (chirii), venituri din activități independente, câștiguri din transferul titlurilor de valoare, venituri obținute din străinătate și alte categorii de venituri supuse obligațiilor fiscale. Această dublă abordare subliniază eforturile ANAF de a combate evaziunea fiscală atât prin verificarea patrimoniului, cât și prin identificarea veniturilor omise din declarații.

Distribuția geografică a creanțelor fiscale suplimentare arată că cele mai mari sume au fost înregistrate în Prahova, cu peste 23 de milioane de lei, și în București, cu peste 44,1 milioane de lei. De asemenea, în luna mai 2026, ANAF a emis 56 de decizii de impunere, stabilind obligații fiscale suplimentare de peste 54,6 milioane de lei la nivel național. Cele mai mari trei creanțe fiscale totale stabilite suplimentar în acea lună au fost înregistrate la DGRFP Iași – Serviciul Verificări Fiscale (aproape 11 milioane de lei), DGRFP Brașov (AJFP Alba) cu peste 5,8 milioane de lei și DGRFP Craiova (AJFP Gorj) cu aproape 4 milioane de lei. Aceste date, furnizate de Libertatea, demonstrează o activitate intensă și rezultate concrete la nivel regional.

Comparativ cu datele Eurostat din 2024 privind evaziunea fiscală în Uniunea Europeană, România continuă să se confrunte cu o problemă semnificativă. Deși nu există o statistică direct comparabilă pentru averile nejustificate, rata generală a evaziunii fiscale la TVA, de exemplu, rămânea una dintre cele mai ridicate din UE, indicând o problemă sistemică în colectarea veniturilor. Eforturile ANAF de digitalizare și de îmbunătățire a analizelor de risc, menționate de ministrul Nazare, sunt cruciale în contextul în care România este sub monitorizare europeană pentru reformele fiscale și pentru creșterea eficienței colectării. Un raport al Comisiei Europene din 2025 sublinia necesitatea unor măsuri mai ferme pentru combaterea economiei subterane și a evaziunii fiscale la nivel individual și corporativ.

ANAF a transmis un îndemn către contribuabili să răspundă notificărilor de conformare și să-și îndeplinească obligațiile declarative pentru a evita măsurile de control fiscal și sancțiunile ulterioare. Această abordare preventivă, deși importantă, necesită o campanie de conștientizare mai amplă și o simplificare a procedurilor pentru contribuabilii de bună-credință. Pe de altă parte, critica adusă ANAF în trecut viza uneori un exces de zel sau o lipsă de claritate în comunicarea cu contribuabilii, aspecte pe care instituția pare să le adreseze acum prin accentul pe instrumentele digitale și pe o mai bună analiză de risc, conform declarațiilor oficiale.

De ce contează Descoperirea acestor averi nejustificate și a obligațiilor fiscale suplimentare este crucială pentru consolidarea bugetului de stat și pentru asigurarea unei concurențe loiale în economie. Când anumite persoane fizice evadează fiscul, povara fiscală este distribuită inechitabil asupra contribuabililor cinstiți, afectând încrederea în sistemul fiscal. Prin recuperarea acestor sume, statul își poate finanța mai bine serviciile publice esențiale, precum sănătatea și educația. De asemenea, aceste acțiuni transmit un mesaj clar că autoritățile fiscale își intensifică eforturile de combatere a evaziunii, contribuind la o mai bună disciplină fiscală pe termen lung.

În perspectivă, ANAF își propune să continue și să extindă controalele bazate pe analiza de risc, utilizând în continuare instrumente digitale pentru a identifica discrepanțele între veniturile declarate și patrimoniul real al persoanelor fizice. Este de așteptat ca numărul acțiunilor de verificare și valoarea creanțelor fiscale stabilite să crească, pe măsură ce capacitatea analitică a instituției se îmbunătățește. Un aspect important va fi și eficientizarea procesului de executare silită a măsurilor asigurătorii, pentru ca sumele stabilite să ajungă efectiv la bugetul de stat.

Rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor fi însoțite de o legislație fiscală mai clară și de o campanie de educare a contribuabililor, pentru a preveni astfel de situații pe viitor și a construi un sistem fiscal mai echitabil și transparent.