Percepția influențată de experiențe
Neurocercetătoarea Nazareth Castellanos explică faptul că procesul percepției începe imediat după ce imaginea ajunge la ochi. Informația este transmisă prin nervul optic către zone profunde ale creierului. Acolo intervine memoria, scrie El Economista. Creierul compară ceea ce vede cu experiențele acumulate de-a lungul vieții. „Nu vedem lucrurile așa cum sunt, ci așa cum suntem noi”, afirmă specialista.
Potrivit expertei, în procesul percepției intervin toate informațiile acumulate anterior. Contează ceea ce am văzut. Contează ceea ce știm. Contează inclusiv ceea ce nu știm. Toate aceste elemente influențează modul în care interpretăm realitatea. Emoțiile joacă un rol important.
După procesarea informației vizuale, intervine componenta emoțională. În acel moment, oamenii atribuie sens imaginilor pe care le observă. O persoană poate considera o imagine plăcută, în timp ce alta poate avea o reacție complet diferită. Diferența apare deoarece fiecare individ își construiește propria interpretare.
Specialiștii spun că percepția este strâns legată de personalitate. Aceasta se formează treptat pe parcursul vieții. Copilăria, adolescența și experiențele de la maturitate contribuie la modelarea modului de gândire. Din acest motiv, două persoane pot privi aceeași situație și pot ajunge la concluzii diferite. Nu pentru că una dintre ele greșește, ci pentru că fiecare își filtrează realitatea prin propriul trecut.
Psihologii definesc personalitatea ca un model relativ stabil de gândire, comportament și emoții. Aceasta continuă să se dezvolte de-a lungul vieții. În primii ani, schimbările sunt mai frecvente. La maturitate, trăsăturile tind să devină mai stabile.
Experții consideră că personalitatea influențează nu doar comportamentul, ci și modul în care percepem lumea din jur.