Probleme de transparență și competiție
Într-un context în care numirile la conducerea companiilor de stat devin tot mai controversate, vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a abordat subiectul în cadrul unui mesaj publicat pe Facebook, pe 3 iunie 2026. Gheorghiu a subliniat că procedurile de selecție sunt influențate de un număr restrâns de firme private de consultanță în resurse umane, ceea ce ridică întrebări privind concurența și independența acestor procese. "Această piață este concentrată covârșitor în mâinile a doar trei firme private. Trei firme, care au împreună zece angajați. Atât", a declarat Gheorghiu, adăugând că aceste companii validează numiri în instituții care administrează active de miliarde de lei.
Potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011, selecțiile pentru conducerea companiilor de stat ar trebui să fie realizate cu ajutorul unor experți independenți. Însă, în practică, acest mecanism a ajuns să fie controlat de un grup restrâns de actori privați, ceea ce a generat suspiciuni legate de transparență și corectitudinea procesului de recrutare. Gheorghiu a subliniat că, în urma acestei concentrații, ne putem întreba dacă mai vorbim cu adevărat despre o competiție onestă.
În acest context, vicepremierul a menționat că România a fost sancționată de Comisia Europeană cu suma de 198 milioane de euro din cauza deficiențelor legate de transparența și caracterul competitiv al procedurilor de selecție. "Riscul nu este teoretic. Este deja măsurat", a explicat Gheorghiu, subliniind că problemele actuale depășesc hârtiile semnate la finalul acestor procese.
Gheorghiu a subliniat necesitatea unei reforme reale a guvernanței corporative, care să nu se limiteze doar la înlocuirea unor persoane, ci să includă selecții cu adevărat competitive, criterii credibile și evaluări obiective. "Guvernul, ministerele ori cabinetul viceprim-ministrului nu pot interveni direct în aceste procese de selecție. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne prefacem că nu vedem ce se întâmplă", a adăugat ea.
De asemenea, Gheorghiu a subliniat că problema este una care ține de arhitectura instituțională și că este nevoie de curaj pentru a interveni. În acest sens, a menționat că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost primul care a îndrăznit să aducă în atenție risipa și incompetența din companiile de stat, dar a fost demis prin moțiune de cenzură atunci când s-a apropiat de interesele politice transpartinice.
Mesajul vicepremierului interimar a fost lansat într-un moment în care discuțiile despre guvernanța corporativă și modul de numire în companiile de stat sunt în centrul atenției autorităților și instituțiilor europene. Gheorghiu a încheiat prin a afirma că lupta pentru modernizarea României și eliminarea privilegiilor nu se va opri, ci va continua, având în vedere că există mulți români care își doresc o administrație a banului public în interesul celor mulți și corecți.
În concluzie, Oana Gheorghiu a evidențiat necesitatea de a revizui sistemul actual de selecție a conducătorilor companiilor de stat, pentru a asigura o mai bună transparență și o competiție reală.
Aceasta subliniază că procesul de reformă nu poate fi superficial și că este esențial să se dezvolte mecanisme care să susțină o guvernanță corporativă autentică și responsabilă.