Impactul asupra bugetarilor
Legea Salarizării, un element esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost modificată semnificativ de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în timpul guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit documentelor obținute de Gândul, modificările aduse grilelor de salarizare au generat controverse majore, mai ales în rândul bugetarilor. "Obiectivul nostru este să asigurăm o salarizare corectă și echitabilă pentru toți angajații din sectorul public", a declarat Pîslaru în cadrul unei conferințe de presă pe 15 mai 2026, subliniind intenția guvernului de a simplifica sistemul salarial.
Conform noilor reglementări, coeficienții de calcul pentru salariile publice au fost modificați, ceea ce a dus la creșteri semnificative pentru anumite categorii de demnitari. De exemplu, salariul primarului Bucureștiului va crește cu aproximativ 2.400 de lei, iar coeficientul pentru viceprimarul Capitalei a fost majorat de la 5,57 la 6,00, rezultând o majorare salarială de 1.720 lei. Aceasta transformare este evidentă în mai multe funcții, inclusiv la nivelul președintelui Senatului și al Camerei Deputaților, unde coeficientul a crescut de la 7,00 la 7,50, aducând o majorare de 2.000 lei.
Documentul propus prevede o nouă grilă de salarizare bazată pe 12 grade și coeficienți între 1 și 8, având ca valoare de referință 4.100 de lei pentru anul 2027. Această reformă a fost justificată de Ministerul Muncii prin faptul că actualul sistem a devenit complicat, generând dezechilibre între diverse instituții și profesii. Potrivit Ministerului Muncii, circa 56% dintre angajați ar urma să beneficieze de creșteri salariale, în timp ce 44% riscă să nu compenseze pierderile cauzate de eliminarea sporurilor.
Criticii proiectului, inclusiv reprezentanții sindicatelor din ANAF și alte instituții publice, susțin că majorările salariale nu sunt echitabile și favorizează demnitarii în detrimentul altor categorii de angajați. "Nu putem accepta ca salariile demnitarilor să crească semnificativ, în timp ce altele rămân înghețate sau chiar mai mici", a declarat un reprezentant al sindicatelor, subliniind tensiunile crescânde în rândul bugetarilor.
De asemenea, criticile au fost amplificate de reacțiile din mediul online, unde utilizatorii au exprimat nemulțumiri față de aceste modificări. Unii au acuzat guvernul că prioritizează interesele unei părți a administrației centrale, menținând astfel discrepanțe mari între diverse profesii din sectorul public.
Proiectul noii legi a salarizării este considerat unul dintre jaloanele importante asumate de România prin PNRR, iar Ministerul Muncii a promis că reformele vor aduce stabilitate și echitate în sistemul salarial. "Niciun român nu va pierde vreun leu" a afirmat Pîslaru, referindu-se la compensațiile temporare promise pentru cei afectați de reformă, care ar urma să fie acordate până în anul 2031.
Adoptarea acestei legi este programată pentru sfârșitul anului 2026, iar aplicarea ei ar putea începe în 2027. Totuși, consultările publice continuă, iar viitorul acestui proiect rămâne incert în fața opoziției din partea sindicatelor și a opiniei publice.
Guvernul se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a asigura o reformă echitabilă care să nu favorizeze anumite categorii, ci să aducă beneficii tuturor angajaților din sistemul public.