Critici la adresa proiectului
Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a respins recent proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, menționând că acesta aduce grave atingeri statutului procurorului. Într-un comunicat emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Chiriac a declarat: „Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar.”
Anunțul Parchetului General a venit după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins în bloc acest proiect legislativ. Potrivit CSM, proiectul contravine articolului 3 alineatul (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiției, care stipulează că salarizarea judecătorilor și procurorilor trebuie să asigure o reală independență economică, esențială pentru protecția acestora împotriva oricărei atingeri a independenței și imparțialității lor în activitatea judiciară.
Independența justiției este un principiu fundamental al statului de drept, care necesită, printre altele, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Acestea reprezintă o compensație pentru condițiile de muncă dificile, riscurile și responsabilitățile pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror. Proiectul de lege, însă, conține dispoziții care ar conduce la o reducere semnificativă a veniturilor procurorilor, fără a reflecta nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești.
Chiar dacă la articolul 32 alineatul (1) din proiect se preconizează o „diferență salarială tranzitorie” pentru a compensa eventualele pierderi salariale, Parchetul General consideră această soluție criticabilă. „Această măsură are un caracter temporar și instituirea unei 'diferențe salariale tranzitorii' capătă valențele unui 'favor', fiind o noțiune ambiguă și lipsită de previzibilitate”, a adăugat Chiriac. Această ambiguitate ar putea duce la confuzii și incertitudini în rândul procurorilor.
Mai mult, unele prevederi ale proiectului ar putea genera situații anacronice, cum ar fi posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale, ceea ce ar putea bloca activitatea instanțelor și parchetelor superioare. Parchetul General a subliniat că măsurile preconizate au potențialul de a destabiliza resursele umane, demotivând personalul existent și diminuând atractivitatea profesiei pentru tinerii absolvenți de studii juridice.
Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege, având în vedere că aceștia ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de colegii lor care au intrat în profesie cu doar un an înainte. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a atras atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra întregului corp profesional al procurorilor, mai ales în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și un deficit semnificativ de personal.
În acest context, Parchetul General se alătură poziției exprimate de CSM și va analiza toate demersurile legale necesare pentru a apăra statutul procurorilor. În plus, Chiriac a solicitat ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice pe marginea acestui proiect de lege.
Adoptarea în forma actuală a proiectului de lege este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului.