Reacții din partea magistraților
Curtea de Apel Pitești a devenit prima instanță din România care contestă public proiectul legii salarizării anunțat de ministrul demis al Muncii, Dragoș Pîslaru. În declarațiile recente, judecătorii au subliniat că acest proiect ar putea avea consecințe catastrofale pentru sistemul judiciar și pentru alte domenii profesionale. "Textele proiectului vor provoca anomalii traduse în încadrări diferite ale persoanelor în funcţie de data promovării sau recrutării în funcţii publice, ceea ce va conduce la o scădere a drepturilor salariale în urma promovării", au declarat reprezentanții Curții. Aceștia au evidențiat că noua lege ar putea afecta grav principiul constituțional al egalității între puteri și a rolului justiției în societate.
Judecătorii din Pitești au criticat, de asemenea, preocuparea inițiatorilor legii, care se concentrează pe majorarea salariilor demnitarilor, în timp ce nu se iau în considerare drepturile salariale ale magistraților și ale altor categorii profesionale. "Noua lege a pensiilor a dus la diferențe semnificative între pensiile în plată și noile pensii, iar acest proiect de lege ar putea agrava această situație, creând patru categorii de pensionari în magistratură, cu diferențe de peste 100% între ele", au spus judecătorii.
Pe de altă parte, drepturile salariale restante sunt recunoscute nu doar pentru magistrați, ci și pentru alte categorii profesionale, precum profesori, medici și polițiști. Aceste sume datorate de stat sunt rezultatul incapacității autorităților de a edicta norme clare, dar și al inițiativelor individuale care au creat excepții preferențiale pentru anumite profesii. "Neplata acestor drepturi reprezintă o neasumare a responsabilității de către puterea executivă", au adăugat judecătorii.
Criticile la adresa proiectului de lege nu se opresc la nivelul instanțelor. Organizația IMM România a subliniat că noua reformă a salarizării limitează capacitatea autorităților publice de a adapta salariile la nevoile reale ale domeniilor strategice. "Lipsa flexibilității salariale va afecta capacitatea de a atrage și păstra resurse umane calificate, ceea ce va influența negativ calitatea serviciilor publice", a declarat un reprezentant al organizației.
Confederația patronală a subliniat că reforma nu va corecta diferențele dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat. "Noua lege prevede că Ministerul Muncii, împreună cu Ministerul Finanţelor, va stabili valoarea de referinţă în funcţie de constrângerile bugetare, ceea ce menține salariile bugetare sub controlul exclusiv al executivului", au afirmat oficialii.
De asemenea, IMM România consideră că stabilirea valorii de referință ar trebui să fie un proces predictibil și transparent, realizat în colaborare cu partenerii sociali. "Politica salarială din sectorul public ar trebui să fie fundamentată pe indicatori economici relevanți și să evite dependența exclusivă de deciziile guvernamentale", au conchis aceștia.
În contextul acestor dezbateri, se așteaptă ca noua lege a salarizării să fie introdusă în vigoare de la 1 ianuarie 2027, iar raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul bugetar va fi de 1 la 8. Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor coordona evaluarea funcțiilor și actualizarea ierarhiilor salariale, iar valoarea de referință va fi stabilită anual prin hotărâre de guvern, în funcție de cadrul fiscal-bugetar.
Deocamdată, discuțiile continuă, iar reacțiile din partea societății civile și a experților economici sunt așteptate pentru a evalua impactul real al acestei reforme asupra sistemului de salarizare din România.