Controverse asupra transparenței
Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj joi, 19 mai 2026, referitor la proiectul de lege care prevede transparentizarea finanțării ONG-urilor, proiect susținut de AUR și PSD. "O poziție de principiu cu privire la proiectul de lege privind transparentizarea finanțării ONG-urilor. Sugerez ca la dezbaterile din Camera decizională să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile. Transparența în fața statului a ONG-urilor este necesară și se realizează deja, în bună măsură. Adăugarea la rapoartele anuale a unei sinteze a donațiilor importante reprezintă un plus de transparență. Însă obligația de a face publice numele donatorilor ar fi o măsură care ar inhiba sprijinul ONG-urilor de către cetățeni și, prin aceasta, ar afecta societatea civilă în ansamblul ei. Atât această prevedere, cât și cea care prevede dizolvarea de drept a ONG-urilor pentru nedepunerea unor declarații sunt măsuri disproporționate față de o categorie socioprofesională și, prin aceasta, o nouă sursă de tensiune în societatea noastră", a afirmat președintele pe platforma X.
Senatul a adoptat recent un proiect de lege extrem de controversat, care a stârnit reacții puternice în rândul societății civile din România. Proiectul, inițiat de parlamentarii AUR și PSD, introduce reguli stricte și măsuri punitive fără precedent pentru organizațiile neguvernamentale și fundații. Potrivit propunerii legislative, care urmează să fie votată de Camera Deputaților, asociațiile vor fi obligate prin lege să declare și să publice în mediul online datele de identitate ale tuturor cetățenilor care fac donații anuale mai mari de 5.000 de lei. Proiectul inițial nu prevedea un prag minim de la care să fie publicate aceste date.
Mai mult, pentru companiile care decid să susțină financiar un ONG, transparența devine totală: orice sumă transferată, indiferent de valoare, va trebui raportată automat către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și integrată într-un registru digital accesibil oricărui utilizator de internet. Conform acestui proiect, ONG-urile ar putea fi afectate semnificativ în activitatea lor de strângere de fonduri, ceea ce ar putea duce la o scădere a sprijinului public.
Reprezentanții mediului ONG și asociațiile civice avertizează că această lege ar încălca drepturile europene și i-ar descuraja pe oameni să facă donații. De exemplu, Asociația Pro Demnitate a declarat că măsurile propuse sunt disproporționate și că există riscul ca ONG-urile să fie afectate în mod negativ, ceea ce ar diminua capacitatea lor de a acționa în interesul comunității. Pe de altă parte, inițiatorii acestui proiect subliniază că este esențială transparența în finanțarea ONG-urilor, argumentând că aceste măsuri sunt necesare pentru a preveni posibile acte de corupție și abuzuri.
În contextul acestor dezbateri, este important de menționat că, potrivit unui raport al Eurostat din 2025, România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește transparența și responsabilizarea ONG-urilor. De asemenea, conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică în 2024, 72% dintre români consideră că ONG-urile trebuie să fie mai transparente în privința finanțării lor. Aceste statistici subliniază necesitatea unui cadru legislativ care să echilibreze transparența și protecția dreptului de a dona, fără a restricționa sprijinul public.
În concluzie, proiectul de lege privind transparentizarea finanțării ONG-urilor ridică întrebări importante despre echilibrul necesar între transparență și libertatea de a dona. Criticile aduse de societatea civilă sugerează că, dacă nu sunt gestionate cu atenție, aceste măsuri ar putea avea un impact negativ asupra activităților ONG-urilor și, implicit, asupra societății civile din România.
Următorii pași ar trebui să includă consultări publice extinse și implicarea organizațiilor reprezentative ale societății civile în procesul legislativ pentru a asigura o abordare care să protejeze atât transparența, cât și drepturile cetățenilor de a contribui la cauze sociale.