Natalia Intotero și criticile ONG-urilor
Natalia Intotero, deputată PSD și fostă ministră, a declarat miercuri, 20 mai 2026, că nu consideră că legea privind transparența finanțării ONG-urilor ar reprezenta o formă de intimidare. Într-un interviu acordat RFI, Intotero a subliniat importanța transparenței în activitatea organizațiilor neguvernamentale, mai ales în contextul campaniilor electorale, unde suspiciunile legate de finanțările primite sunt frecvente. "Am avut și am o colaborare foarte bună cu societatea civilă. Să știți că sunt foarte multe persoane din societatea civilă care își doresc această transparentizare pentru a nu mai exista suspiciuni", a spus aceasta.
Legea adoptată recent de Senat prevede ca ONG-urile să declare toate sursele de finanțare, inclusiv numele donatorilor care contribuie cu sume mai mari de 5.000 de lei. Intotero a subliniat că și societatea civilă ar trebui să se alinieze standardelor de transparență impuse instituțiilor publice. "Un om implicat în activitatea administrației locale, dar și centrale, are obligativitatea de a fi transparent", a adăugat ea.
Criticile din partea ONG-urilor au fost vehemente. Reprezentanții a peste 400 de organizații nonguvernamentale au semnalat că noua legislație ar putea descuraja donațiile și ar putea încălca drepturile europene, invocând precedentul din Ungaria, unde regimul a folosit măsuri similare pentru a intimida societatea civilă. În acest sens, Salvați Copiii România a avertizat că adoptarea unor măsuri de acest tip ar putea expune România la riscuri de infringement din partea Uniunii Europene.
Elena Calistru, reprezentanta Fundației "Funky Citizens", a declarat că solicitarea de transparență este, în fapt, doar un pretext pentru intimidare. "ONG-urile deja sunt obligate să raporteze toate veniturile și cheltuielile la ANAF. Însă, a pune numele donatorilor pe o listă publică nu este corect, mai ales având în vedere protecția vieții private", a afirmat ea. Calistru a subliniat și riscurile la care sunt expuși donatorii, care ar putea fi supuși presiunilor dacă numele lor sunt făcute publice.
Proiectul de lege a stârnit reacții și în rândul partidelor politice. Deși inițial liberalii au susținut propunerea, la votul final, majoritatea au ales să se abțină. Între timp, USR a votat împotrivă. Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, a anunțat că susține proiectul, ceea ce sugerează că legea are șanse mari să treacă și prin Camera Deputaților.
Criticile la adresa acestei legi au venit nu doar din partea ONG-urilor, ci și din partea unor experți în domeniu, care consideră că măsurile sunt menite să limiteze activitatea organizațiilor care deranjează autoritățile. În acest context, Calistru a menționat că "evident că există o campanie împotriva unor organizații care au deranjat", făcând referire la modul în care politicienii se raportează la organizațiile care contestă sau critică activitățile administrative.
Legea privind transparența finanțării ONG-urilor a generat astfel o polarizare a opiniilor în societate, fiind percepută de unele organizații ca o formă de represaliu și de către altele ca o măsură necesară pentru asigurarea responsabilității financiare. În acest context, colaborarea dintre partidele politice, inclusiv PSD și AUR, a fost evidențiată ca un semn al schimbărilor legislative care ar putea afecta grav societatea civilă.
În final, adoptarea acestei legi ar putea avea implicații semnificative asupra funcționării ONG-urilor din România, mai ales în ceea ce privește capacitatea acestora de a strânge fonduri și de a se desfășura în mod eficient.
Rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile și societatea civilă în fața acestei măsuri controversate și ce impact va avea asupra colaborării dintre stat și organizațiile nonguvernamentale.