Controversa fondurilor magistratilor
UPDATE 30 martie, ora 14.50: Lia Savonea a dat în judecată Guvernul Bolojan, potrivit documentului care poate fi citit aici.
Știrea inițială, 27 martie: Concret, Curtea Supremă a formulat o plângere „împotriva refuzului nejustificat al Guvernului României și al Ministerului Finanţelor de a asigura şi pune la dispoziția reclamantei toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, conform anexelor la prezenta”.
Potrivit documentului, plângerea prealabilă „vizează refuzul nejustificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, al Guvernului României şi al Ministerului Finanțelor de a soluționa favorabil cererile Înaltei Curți de Casație și Justiție privind includerea şi alocarea sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii şi scadente în anul 2026”.
Mai exact, susține Lia Savonea, refuzul constă în: În caz de nesoluționare favorabilă a prezentei plângeri prealabile, ne rezervăm dreptul de a sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul Legii nr. 554/2004. Persistarea în această conduită de refuz nejustificat va angaja nu doar răspunderea autorităților publice sesizate, ci şi, în condițiile legii, răspunderea persoanelor care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii, urmând a solicita în fața instanței obligarea acestora la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, pentru prejudiciul cauzat prin întârziere.
Documentul integral poate fi citit mai jos. Surse judiciare au precizat pentru Libertatea vineri, 27 martie, că acțiunea în instanță va fi introdusă de către Înalta Curte de Casație și Justiție la Curtea de Apel București, luni, 30 martie.
Reamintim că premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 19 martie, după ședința coaliției convocată de președintele PSD Sorin Grindeanu la Parlament, că s-a găsit o soluție astfel încât pachetul social cerut de PSD pentru pensionari și copiii cu dizabilități să fie susținut financiar, astfel încât bugetul să poată fi votat după patru zile de blocaj.
Prim-ministrul a explicat atunci că s-a decis reducerea cheltuielilor care țineau de achitarea unor drepturi obtinute de magistraţi prin sentinţe judecătorești anii trecuți. Ceea ce nu a spus premierul Bolojan este că PSD-PNL-USR-UDMR au decis să taie 1,1 miliarde de lei de la Înalta Curte de Casație și Justiție, sumă aferentă unei părți din tranșele restante către magistrați.
Mai exact, statul român trebuie să plătească magistraților aproximativ 10 miliarde de lei, din cauza proceselor câștigate de aceștia în ultimii ani, iar banii sunt achitați în tranșe.
Înalta Curte a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, procesul fiind deschis la Secția de contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel București. Instanța supremă mai cere Curții de Apel să oblige Guvernul să aloce fondurile respective în termen de 10 zile.
În plus, ÎCCJ mai cere judecătorilor să amendeze „persoanele responsabile”, adică prim-ministrul și ministrul de Finanțe, cu 20% din salariul minim brut pe economie în fiecare zi de întârziere.
Premierul Ilie Bolojan a avut luni seara, la Digi24, o primă reacție față de procesul intentat, subliniind că „Guvernul a promovat un buget care a fost amendat în Parlament”. Bolojan a afirmat că nu guvernul este responsabil pentru lipsa fondurilor, ci deciziile luate de Parlament.
El a mai adăugat că este o problemă de suportabilitate, subliniind că „ai dreptul să te gândești la eșalonări” atunci când bugetul nu permite achitarea integrală a datoriilor istorice.
În concluzie, această acțiune în instanță a ÎCCJ pune în evidență tensiunile dintre autoritățile judiciare și cele executive, generând întrebări privind viitorul drepturilor salariale ale magistraților și responsabilitățile guvernului în gestionarea bugetului.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa cum va evolua acest conflict și ce soluții vor fi găsite pentru a asigura respectarea drepturilor angajaților din sistemul judiciar.