Guvernul Bolojan va scădea acciza la carburanți cu 10%

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Guvernul condus de Ilie Bolojan va reduce acciza la carburanți cu 10% ca răspuns la creșterea prețurilor cauzată de criza din Iran. Măsura este parte a unui pachet mai amplu de intervenții, menite să protejeze consumatorii fără a afecta grav bugetul național.

EN

Brief

The Romanian government is set to reduce fuel excise by 10% in response to rising prices linked to the Iran crisis. This measure is part of a broader package aimed at protecting consumers while managing budgetary constraints.

Guvernul Bolojan va scădea acciza la carburanți cu 10%
Sursa foto: stiripesurse.ro

Reduceri în context de criză

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că va reduce acciza la carburanți cu 10% în prima fază, iar acest procent ar putea crește în funcție de evoluția prețurilor, conform unor surse guvernamentale citate de G4Media. Premierul a declarat că decizia vine ca răspuns la creșterea accelerată a prețurilor la carburanți, influențată de criza internațională generată de războiul din Iran. "Este un pas necesar pentru a proteja consumatorii și economia", a afirmat Bolojan, subliniind importanța unei intervenții rapide în acest context economic instabil.

În prezent, accizele standard pentru carburanți sunt de 3,0598 lei/litru pentru benzină fără plumb și 2,8043 lei/litru pentru motorină. O reducere de 10% a accizei ar putea conduce la o diminuare de aproximativ 30 de bani pe litru, iar o reducere ulterioară de 40% ar putea scădea prețul la pompă cu circa 1,2 lei. Aceste măsuri sunt discutate într-un climat de presiune publică, având în vedere nemulțumirile generate de creșterile recente de prețuri.

Potrivit surselor guvernamentale, în prezent se analizează două scenarii: reducerea accizei sau a TVA. Premierul a explicat că scăderea TVA ar putea duce la riscuri de infringement din partea Comisiei Europene, ceea ce face ca reducerea accizei să fie considerată o opțiune mai sigură. În acest sens, Bolojan a menționat că ordonanța de urgență adoptată anterior permite guvernului să interzică exporturile de carburanți, dar că, deocamdată, nu se intenționează acest lucru datorită necesității de a menține o supraproducție internă.

Pe de altă parte, discuțiile din cadrul coaliției de guvernare au evidențiat divergențe între partide. PSD a cerut public o reducere semnificativă a accizelor, criticând ritmul și amploarea măsurilor adoptate până acum. În contrast, PNL subliniază importanța evaluărilor riguroase ale impactului bugetar. Conform unor surse din Ministerul Finanțelor, principalul obiectiv rămâne echilibrul între necesitatea de a reduce rapid prețurile și riscul de a agrava deficitul bugetar, un aspect deja tensionat în actualul context fiscal.

În acest context, guvernul pregătește un mecanism dinamic care să permită ajustări ale accizelor în funcție de evoluția piețelor. Acesta ar putea facilita intervenții în trepte, cu evaluări periodice la fiecare 9-10 zile. Sursele guvernamentale sugerează că o creștere simultană de 5% a prețului petrolului și a prețului la pompă ar putea determina o intervenție corespunzătoare, cu o reducere de 5% a prețului. Acest mecanism ar putea include un plafon maxim al reducerii accizelor de 20%-25%, pentru a menține impactul bugetar în limite gestionabile.

Este esențial ca guvernul să acționeze cu rapiditate și eficiență, având în vedere tensiunile interne și presiunea publicului. Experți economici, precum Ionuț Dumitru de la Raiffeisen Bank, subliniază că măsurile trebuie să fie bine gândite pentru a evita crizele de aprovizionare, așa cum s-a întâmplat în Slovenia, unde plafonarea prețului a dus la penurie. Astfel, guvernul român se află într-o poziție delicată, fiind nevoit să gestioneze atât nemulțumirile populației, cât și obligațiile legale față de Uniunea Europeană.

În concluzie, reducerea accizelor la carburanți reprezintă o măsură necesară în contextul actual, însă guvernul trebuie să acționeze cu prudență pentru a evita consecințe adverse pe termen lung asupra economiei.

Mecanismele de ajustare propuse ar putea oferi flexibilitate, dar implementarea lor va necesita o monitorizare constantă și o comunicare eficientă cu toți actorii implicați.