Refuzul plății drepturilor salariale
Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a anunțat că instituția pe care o conduce va introduce o acțiune în instanță împotriva Guvernului României, după ce coaliția PSD-PNL-USR-UDMR a decis să taie sumele destinate achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor. Acțiunea este programată pentru luni, 30 martie 2026, la Curtea de Apel București. "Este inacceptabil să nu se respecte deciziile judecătorești, iar noi vom lupta pentru a ne proteja drepturile", a declarat Savonea.
Conform documentului oficial, Curtea Supremă a formulat o plângere împotriva refuzului Guvernului și al Ministerului Finanțelor de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii. Aceste sume sunt scadente în anul 2026, iar refuzul autorităților este considerat nejustificat, conform legislației în vigoare.
Documentul subliniază că refuzul de a soluționa favorabil cererile Înaltei Curți constituie o încălcare a Legii nr. 554/2004, care reglementează contenciosul administrativ. Lia Savonea a explicat că, în cazul în care plângerea nu va fi soluționată favorabil, instanța va fi sesizată, iar autoritățile publice implicate vor răspunde în fața legii.
Surse judiciare au declarat pentru publicația Libertatea că acțiunea va viza în special tăierea a 1,1 miliarde de lei de la bugetul Înaltei Curți, sumă ce reprezintă o parte din tranșele restante către magistrați. Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 19 martie 2026 că această reducere a cheltuielilor a fost necesară pentru a susține pachetul social cerut de PSD pentru pensionari și copii cu dizabilități.
Bolojan a explicat că sumele tăiate de la Înalta Curte sunt esențiale pentru a permite votarea bugetului după o perioadă de blocaj de patru zile. Totuși, nu a menționat în detaliu impactul pe care aceste tăieri îl vor avea asupra magistraților. Statul român are de achitat aproximativ 10 miliarde de lei magistraților, din cauza proceselor câștigate de aceștia în ultimii ani.
Aceasta nu este prima dată când bugetul Înaltei Curți este afectat de decizii politice. În trecut, au existat numeroase controverse legate de finanțarea justiției, care au generat critici din partea experților în domeniu. Conform unor analize, tăierile bugetare pot afecta nu doar salariile magistraților, ci și funcționarea întregului sistem judiciar.
De asemenea, în contextul actual, se ridică întrebări cu privire la prioritățile guvernamentale și la modul în care fondurile publice sunt distribuite. Experții consideră că este esențial ca autoritățile să respecte deciziile instanțelor, iar tăierile bugetare să nu afecteze drepturile fundamentale ale cetățenilor.
În concluzie, acțiunea Înaltei Curți împotriva Guvernului va fi un moment cheie în procesul de restabilire a fondurilor necesare pentru sistemul judiciar. Este de așteptat ca instanța să se pronunțe rapid asupra plângerii, având în vedere impactul asupra magistraților și asupra încrederii în justiție.
Rămâne de văzut cum va reacționa Guvernul Bolojan la această provocare juridică și care vor fi pașii următori în această situație complexă.