Acțiune împotriva Guvernului Bolojan
În data de 30 martie 2026, Curtea Supremă de Justiție (ÎCCJ) a decis să acționeze în judecată Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru neplata drepturilor salariale restante ale magistraților. Această acțiune a fost motivată de decizia guvernului de a redirecționa fondurile destinate salariilor magistraților către ajutoarele sociale pentru pensionari și plățile restante ale administrațiilor locale. "Neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor și subminează legitimitatea instanțelor", a declarat președinta ÎCCJ, Lia Savonea.
ÎCCJ a solicitat Curții de Apel București să impună amenzi premierului Ilie Bolojan și ministrului Finanțelor, în cazul în care aceștia nu vor respecta deciziile instanței. Proiectul de buget pe 2026, transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, prevede alocarea a aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Sumele suplimentare sunt destinate achitării restanțelor salariale, care au fost stabilite prin hotărâri judecătorești.
Restanțele salariale au fost generate de o decizie din 2023 a ÎCCJ, condusă atunci de Corina Corbu, și a Parchetului General, care au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25% pentru a se conforma cu deciziile anterioare ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv din 2018, însă Guvernul a decis amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
În cererea de judecată, ÎCCJ susține că neplata acestor sume afectează drepturile legitime ale judecătorilor care au titluri executorii neexecutate de peste zece ani. De asemenea, instanța supremă a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat, prin măsurile sale care subminează autoritatea instanțelor. Reacția ÎCCJ vine după ce Lia Savonea a depus o plângere prealabilă la Guvern, în care a criticat măsurile recente, inclusiv legea de reducere a pensiilor pentru magistrați.
"Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României, care sistematic adoptă măsuri ce afectează drepturile judecătorilor. Această evoluție ridică semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională și nu poate fi amânată", a declarat ÎCCJ.
În concluzie, acțiunea ÎCCJ împotriva Guvernului Ilie Bolojan subliniază o tensiune crescândă între puterile statului, în special în ceea ce privește respectarea drepturilor salariale ale magistraților. Impactul acestei dispute se va resimți nu doar în rândul magistraților, ci și în percepția publicului asupra independenței sistemului judiciar din România.
Următorii pași includ desfășurarea procesului la Curtea de Apel București, care va decide asupra cererilor formulate de ÎCCJ.