Înalta Curte acuză Guvernul Bolojan de neplata salariilor

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a depus o plângere prealabilă împotriva refuzului Guvernului României și al Ministerului Finanțelor de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, a anunțat Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe 27 martie 2026. Potrivit acestuia, această acțiune este motivată de refuzul nejustificat al autorităților de a respecta titlurile executorii emise în favoarea judecătorilor. "Este esențial ca drepturile salariale ale magistraților să fie respectate, altfel se pune sub semnul întrebării independența justiției", a declarat Ene.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 19 martie că s-a ajuns la un acord în coaliția de guvernare, ceea ce a dus la amânarea plății drepturilor salariale câștigate de magistrați în instanțe. Acest acord a fost parte dintr-o strategie mai largă de a sprijini pensionarii și copiii cu dizabilități, dar a stârnit critici severe din partea comunității judiciare. "Tăierea acestor fonduri pentru magistrați este o decizie care va avea efecte negative pe termen lung asupra sistemului judiciar", a declarat judecătorul Cristian Pârvulescu, expert în drept constituțional.

Bugetul de stat pe 2026, adoptat de Parlament, prevede o creștere de aproximativ 4,5 miliarde de lei pentru ICCJ, cu scopul de a acoperi restanțele salariale. Totuși, deciziile recente de reducere a cheltuielilor pentru justiție au fost impuse de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, care a tăiat 1,1 miliarde de lei din fondurile destinate magistraților. Aceasta a generat un val de indignare în rândul judecătorilor, care se simt subfinanțați și neapreciați.

Conform datelor oficiale, România are de plătit aproximativ 10 miliarde de lei magistraților, în urma proceselor câștigate în ultimii ani. Aceste plăți sunt efectuate în tranșe, ceea ce a dus la o acumulare a restanțelor și la un climat de tensiune între justiție și executiv. "Este o situație fără precedent, în care judecătorii sunt nevoiți să se lupte pentru a-și obține drepturile în instanță", a subliniat expertul în drept, Radu Călin.

Criticile privind gestionarea bugetului de justiție nu sunt noi. Anterior, în 2023, au existat proteste din partea magistraților care cereau respectarea drepturilor salariale. În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află pe un loc inferior în ceea ce privește finanțarea sistemului judiciar, iar aceste tăieri de fonduri amplifică percepția de instabilitate și nesiguranță în rândul magistraților.

Unii comentatori sugerează că decizia de a amâna plățile către magistrați este o tactică politică menită să câștige sprijin electoral din partea altor grupuri sociale, dar acest lucru ar putea avea consecințe grave asupra independenței justiției. "Este inacceptabil ca justiția să fie subordonată unor interese politice", a afirmat avocatul Oana Mihăilescu.

Pe de altă parte, reprezentanții coaliției de guvernare susțin că bugetul este limitat și că trebuie să se prioritizeze cheltuielile. "Avem nevoie de fonduri pentru a sprijini grupurile vulnerabile, iar acest lucru nu înseamnă că nu respectăm drepturile magistraților, ci că trebuie să găsim un echilibru", a declarat un oficial al Ministerului Finanțelor.

În concluzie, tensiunea dintre Guvern și Înalta Curte reflectă o problemă sistemică în gestionarea justiției în România. Dacă ICCJ va câștiga în instanță, acest lucru ar putea duce la o criză financiară în sistemul public, cu implicații profunde asupra funcționării statului. Judecătorii așteaptă acum o decizie rapidă din partea instanței pentru a-și recupera salariile restante, ceea ce face ca problema să fie și mai urgentă.

Aceste evenimente subliniază necesitatea de a regândi prioritățile bugetare ale Guvernului și de a asigura o finanțare adecvată pentru justiție, un pilon fundamental al democrației.