Contrastul educațional
Sistemul universitar iranian demonstrează o forță incredibilă și reușește să protejeze nucleul cercetării științifice chiar și atunci când țara este vizată constant de ofensive internaționale. Potrivit clasamentului Shanghai 2025, Iranul menține șase universități în topul 1.000 mondial, în timp ce România nu mai figurează în acest clasament pentru al treilea an consecutiv. "Universitatea de Științe Medicale" din Teheran și "Universitatea din Teheran" ocupă primele poziții în ierarhia națională. Acestea sunt urmate de instituții precum "Universitatea Tarbiat Modares" și "Universitatea de Științe Medicale Shahid Beheshti".
În România, universități precum "Babeș-Bolyai" sau Universitatea din București nu mai ating pragul necesar pentru a intra în clasamentul general al celor mai bune 1.000 de instituții din lume. Conform unor surse oficiale, acest declin se observă în contextul în care România a avut, în trecutul apropiat, o prezență constantă în acest clasament. Universitatea "Babeș-Bolyai" a fost prima instituție din țară care a intrat în rankingul Shangai după extinderea acestuia la 1.000 de poziții, marcând o premieră în anul 2017.
Perioada de vârf a fost înregistrată în anii 2018 și 2019, când atât Universitatea "Babeș-Bolyai", cât și Universitatea din București figurau simultan în top 1.000. Ulterior, între 2020 și 2022, doar instituția din Cluj a mai reprezentat România. În 2023, însă, nici UBB nu a mai reușit această performanță, iar 2025 a fost deja al treilea an consecutiv când România nu a mai fost inclusă în renumitul clasament. Aceste date sunt susținute de statistici publicate de Eurostat, care evidențiază tendințele alarmante din învățământul superior românesc.
Rezultatul este unul dureros pentru orgoliul național: un student din Teheran are acces la o instituție recunoscută la nivel mondial, în timp ce un student român nu mai găsește nicio universitate autohtonă în acest clasament general. Criticii subliniază că lipsa universităților românești în clasamentele de prestigiu arată că pacea și fondurile europene nu garantează și performanța educațională. Calitatea academică rezistă chiar și atunci când orizontul este întunecat de rachete și drone, dacă statul alege să prețuiască inteligența ca pe o resursă de siguranță națională.
Experții în educație, precum profesorul Andrei Marga de la Universitatea "Babeș-Bolyai", consideră că România trebuie să îmbunătățească infrastructura educațională și să investească în cercetare pentru a recâștiga poziția în clasamentele internaționale. "Este esențial ca România să își reanalizeze strategiile educaționale și să adopte exemplele de succes din alte țări pentru a revitaliza sistemul universitar", a declarat Marga.
În comparație, sistemul educațional din Iran beneficiază de un sprijin constant din partea statului, care consideră educația un pilon fundamental al dezvoltării naționale. Această abordare a permis universităților iraniene să își mențină standardele de excelență chiar și în fața adversității externe. Astfel, Iran demonstrează că prioritizarea educației și a cercetării poate conduce la rezultate remarcabile, indiferent de circumstanțele externe.
Pe de altă parte, România trebuie să reflecteze asupra politicilor sale educaționale și să facă ajustările necesare pentru a se alinia la standardele internaționale. Instituțiile de învățământ superior din țară au nevoie de sprijin suplimentar din partea autorităților pentru a putea concura pe o scenă globală. În concluzie, viitorul educației în România depinde de deciziile strategice pe care le va lua guvernul în anii următori, iar abordările inovatoare din alte țări pot servi drept model.
Este crucial ca autoritățile să colaboreze cu instituțiile academice pentru a dezvolta un mediu propice cercetării și inovației, ceea ce ar putea duce la recâștigarea locului României în clasamentele internaționale.