Primăriile din România care au plătit 63.000 de euro pentru abonamente la ChatGPT

Mai multe primării din România au investit în total 63.000 de euro în abonamente la platforma ChatGPT, conform datelor furnizate de Spotmedia. Prima instituție care a achiziționat un astfel de abonament a fost Primăria Slobozia, care, în 23 decembrie 2024, a achiziționat trei abonamente pentru 12 luni, plus un abonament VPN. Ulterior, Primăria a reînnoit aceste abonamente pentru încă un an, la un preț de 5.400 de lei, mai mic decât 8.200 de lei plătiți inițial. Primarul Alexandru Potor a declarat că inteligența artificială este folosită ca sprijin în luarea deciziilor, nu ca un factor decizional. „Ne bazăm pe opiniile colegilor, din diversele compartimente ale aparatului administrativ. Dar sunt foarte multe spețe la care solicităm un «second opinion». Inteligența artificială poate da soluții pe care nu le-au dat colegii”, a explicat edilul.

Această tendință de a utiliza inteligența artificială în administrația publică nu se limitează doar la Slobozia. Consiliul Județean Călărași a investit, de asemenea, 8.500 de lei în abonamente la ChatGPT, iar președintele CJ, Vasile Iliuță, a menționat că instrumentul este folosit în zona de proiecte și dezvoltare. „Îl folosește unul dintre vicepreședinți, care are în subordine Direcția de Dezvoltare. Ne luăm parte din informații și de acolo, ca să ne completăm viziunea. Răspunderea le revine șefilor de proiecte. Nu e a ChatGPT”, a declarat Iliuță.

Achiziția abonamentelor la ChatGPT se face prin intermediul unor firme din România, deoarece instituțiile publice nu pot contracta direct cu OpenAI, din cauza complexității administrative și a obligațiilor legale internaționale. Această abordare permite o gestionare mai simplă a procedurilor și o justificare mai ușoară a cheltuielilor. Deși legea nu interzice achiziția directă, aceasta ar implica asumarea unor responsabilități juridice, fiscale și de protecție a datelor, ceea ce poate fi complicat pentru instituțiile publice.

Recent, utilizarea ChatGPT a atins un nou record, ceea ce subliniază interesul crescut pentru instrumentele de inteligență artificială în administrația publică. Conform Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, implementarea acestor tehnologii poate contribui la eficientizarea proceselor administrative și la îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor. În acest context, primarul din Slobozia a subliniat importanța asistenței pe care inteligența artificială o poate oferi funcționarilor publici, afirmând că „nu ChatGPT ia decizii, ci tot funcționarul”.

Această abordare a utilizării inteligenței artificiale în administrația publică poate genera atât oportunități, cât și provocări. Experți în domeniul IT și administrației publice au exprimat opinii mixte cu privire la eficiența și etica folosirii AI în procesele administrative. Unii consideră că aceste instrumente pot îmbunătăți semnificativ eficiența și transparența, în timp ce alții avertizează că dependența excesivă de tehnologie poate duce la o diminuare a responsabilității umane în procesul decizional.

În concluzie, investițiile în abonamentele la ChatGPT reflectă o tendință în creștere de adoptare a tehnologiei în administrația publică din România. Cu toate acestea, este esențial ca autoritățile să își mențină responsabilitatea în utilizarea acestor instrumente și să asigure că deciziile sunt luate de funcționarii publici, sprijiniți de tehnologie, dar nu înlocuiți de aceasta.

Următorii pași ar putea include evaluarea impactului acestor investiții și dezvoltarea unor cadre legale clare pentru utilizarea inteligenței artificiale în sectorul public.