Analiza lui Emil Hurezeanu
Fostul ministru de Externe al României, Emil Hurezeanu, a declarat sâmbătă, 28 februarie 2026, că operațiunea militară desfășurată de Israel și Statele Unite în Iran riscă să producă efecte „imprevizibile”, atât pe plan militar, cât și economic și geopolitic. El a schițat mai multe scenarii privind evoluția conflictului, inclusiv posibilitatea ca Iranul să blocheze circulația petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Potrivit lui Hurezeanu, amploarea acțiunii militare indică faptul că nu este vorba despre simple „lovituri chirurgicale”, ci despre o desfășurare de forțe semnificativă. „Avem de-a face cu o operațiune de mare amploare. Nu e vorba de lovituri punctuale, ci de o concentrare masivă de forțe”, a explicat fostul ministru, pentru Digi24, făcând referire la implicarea unor portavioane americane, inclusiv USS Gerald R. Ford, considerat cel mai mare portavion din lume.
Acestea sunt însoțite de distrugătoare și submarine, iar de la bord pot fi lansate rachete și misiuni aeriene cu avioane de luptă precum F-35, F-22 sau bombardiere B-52. Țintele ar fi instalații militare iraniene, însă Hurezeanu a subliniat că există riscul ca bombardamentele să afecteze și obiective civile.
În analiza sa, Hurezeanu a vorbit despre cel puțin trei direcții majore de evoluție. Prima vizează confruntarea militară directă dintre Israel și Iran, cu posibile atacuri reciproce și extinderea loviturilor asupra bazelor americane din regiunea Golfului. A doua direcție privește reacția regimului de la Teheran și eventualele fracturi interne. Fostul ministru a menționat că mesajele transmise de președintele Donald Trump către conducerea iraniană și către Gărzile Revoluționare ar putea influența dinamica internă a puterii.
În al treilea rând, Hurezeanu a arătat că reacția societății iraniene rămâne o necunoscută: populația s-ar putea mobiliza împotriva regimului, l-ar putea susține sau ar putea adopta o poziție de așteptare, pe fondul temerilor generate de escaladare. Unul dintre cele mai sensibile puncte ale crizei este Strâmtoarea Ormuz, arteră vitală pentru transportul petrolului din Golf către piețele internaționale. „Rămâne să vedem în ce măsură Iranul este capabil să întrerupă această arteră vitală de circulație pentru petrolul care alimentează întreaga lume”, a spus Hurezeanu. O eventuală blocare a traficului ar avea efecte imediate asupra prețului energiei și ar genera unde de șoc în economia globală.
Fostul ministru a amintit că Iranul deține rachete balistice și că, în ultimele săptămâni, regimul de la Teheran a lansat amenințări inclusiv la adresa unor orașe europene. În acest context, el a evocat rolul bazei antirachetă de la Baza militară de la Deveselu, construită inițial pentru a contracara eventuale rachete balistice provenite dinspre Iran. „Să sperăm că nici Iranul nu își va îndrepta rachetele spre această bază și nici această bază nu va fi pusă în situația, pe teritoriul țării noastre, să contraatace”, a afirmat Hurezeanu.
El a adăugat că tensiunea este „foarte justificată” și că lumea se află „în primele ore ale unei conflagrații de mare amploare, cu urmări încă imprevizibile”.
Pe fondul escaladării, mai multe guverne europene ar fi convocat reuniuni de urgență pentru evaluarea situației, în condițiile în care conflictul riscă să depășească granițele regiunii și să producă efecte globale.