Belarusul, invitat la Consiliul pentru Pace al lui Trump

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Belarusul nu a putut participa la Consiliul pentru Pace al lui Trump din cauza neeliberării vizelor de către SUA, a declarat Ministerul de Externe de la Minsk. Această situație evidențiază tensiunile geopolitice și provocările în construirea unui consiliu de pace eficient. Criticile asupra inițiativei lui Trump subliniază dificultățile în implicarea statelor relevante în discuții.

EN

Brief

Belarus was unable to attend Trump's Peace Council due to the U.S. not granting visas to its delegation. This situation highlights geopolitical tensions and the challenges in establishing an effective peace council. Critics of Trump's initiative note the difficulties in involving relevant states in discussions.

Belarusul, invitat la Consiliul pentru Pace al lui Trump
Sursa foto: stirileprotv.ro

Vizele neacordate de SUA

Belarusul, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei și rar prezent la reuniuni internaționale, susține că nu a putut participa la prima întâlnire a Consiliului pentru Pace inițiat de președintele american Donald Trump la Washington din cauza faptului că Statele Unite nu au emis vize delegației sale, potrivit Reuters.

Ministerul de Externe de la Minsk a transmis că ministrul belarus al afacerilor externe, Maksim Rijenkov, fusese desemnat să reprezinte țara la reuniune, iar partea americană fusese informată în prealabil. Cu toate acestea, deși documentele au fost depuse „în conformitate cu toate procedurile”, vizele nu au fost eliberate.

„În această situație, se pune o întrebare legitimă: despre ce fel de pace vorbim dacă organizatorii nu pot îndeplini nici măcar formalitățile de bază pentru participarea noastră?”, a transmis Ministerul de Externe de la Minsk, într-o declarație critică la adresa Washingtonului, potrivit France 24.

Belarusul se află de ani buni sub sancțiuni occidentale din cauza încălcării drepturilor omului, iar presiunea internațională a crescut după ce președintele Aleksandr Lukașenko a permis utilizarea teritoriului belarus pentru invazia rusă în Ucraina, în 2022. Potrivit raportului Comisiei Europene, în 2022, Belarusul a fost sancționat printr-o serie de măsuri restrictive care vizează sectoare economice cheie.

În ciuda acestor tensiuni, Donald Trump a încercat în ultimii ani o apropiere diplomatică de Minsk, relaxând unele sancțiuni în schimbul eliberării unor deținuți politici. Invitația la Consiliul pentru Pace a fost transmisă inițial chiar lui Lukașenko, care a acceptat luna trecută să se alăture inițiativei. Trump l-a descris pe liderul belarus drept un „lider foarte respectat”, o formulare care contrastează puternic cu poziția opoziției belaruse din exil, care îl consideră un dictator, relatează și US News.

Și Rusia a primit invitația de a se alătura Consiliului pentru Pace, însă Moscova a ezitat să ofere un răspuns clar, afirmând că „examinează situația”. La întâlnirea inaugurală a Consiliului pentru Pace au participat reprezentanți din 47 de țări. Inițiativa a fost anunțată de Trump în septembrie, cu scopul declarat de a contribui la încheierea conflictului dintre Israel și Hamas în Gaza, urmând ca mandatul Consiliului să fie extins și la alte conflicte globale.

La reuniunea Consiliului Păcii, România a participat în calitate de observator, alături de Italia, Grecia, Cehia, Cipru și Mexic. Dintre statele Uniunii Europene, doar Ungaria și Bulgaria au acceptat invitația de a deveni membre cu drepturi depline ale forumului. Conform unui raport al Ministerului Afacerilor Externe din România, participarea ca observator a fost considerată o oportunitate de a influența pozitiv discuțiile de pace.

Criticii inițiativei lui Trump susțin că absența Belarusului și a altor state din reuniune subliniază dificultățile în construirea unui consiliu de pace eficient, în condițiile în care anumite țări nu sunt recunoscute ca parteneri credibili din cauza comportamentului lor pe scena internațională. De asemenea, experții consideră că neparticiparea Belarusului ar putea afecta credibilitatea inițiativei, în special în contextul relațiilor tensionate dintre Occident și Rusia.

În concluzie, absența Belarusului de la Consiliul pentru Pace ridică semne de întrebare asupra eficienței și credibilității acestuia, având în vedere contextul geopolitic actual.

Este esențial ca organizațiile internaționale să găsească modalități de a implica toate părțile relevante în discuții, pentru a îmbunătăți șansele de succes în atingerea păcii durabile.