Prezența la summitul din Washington
La Washington, pe 19 februarie 2026, are loc prima reuniune a Consiliului pentru Pace, inițiat de fostul președinte american Donald Trump. Conform unui comunicat oficial, la acest eveniment participă 50 de țări, dintre care 35 au confirmat deja interesul de a adera la acest consiliu. Ion Cristoiu, jurnalist de renume, a subliniat într-o emisiune că prezența lui Nicușor Dan la acest consiliu este o încercare de a-și legitima statutul de președinte al României în fața publicului, printr-o recunoaștere simbolică din partea lui Trump. "Nicușor Dan vrea, prin această participare de excepție, să arate că este legitimat, recunoscut de către Donald Trump" a afirmat Cristoiu.
Participarea României, prin președintele Nicușor Dan, ca observator la Consiliul pentru Pace, este o premieră, având în vedere că majoritatea țărilor europene au decis să participe la niveluri inferioare, cum ar fi miniștri de externe sau consilieri. De exemplu, Italia va fi reprezentată de ministrul său de externe, Antonio Tajani, iar Cehia de Petr Macinka. În contrast, Nicușor Dan va reprezenta România la cel mai înalt nivel, ceea ce subliniază importanța pe care România o acordă relației cu Statele Unite.
Pe lângă România, alte state din Uniunea Europeană care participă ca observatori includ Ungaria și Bulgaria, în timp ce Franța, Germania, Marea Britanie și Spania au refuzat invitația de a se alătura Consiliului. Această diviziune a generat critici și îngrijorări cu privire la legitimitatea și structura Consiliului, în special având în vedere și invitația controversată adresată lui Vladimir Putin de a ocupa un loc în consiliu.
Uniunea Europeană a subliniat că nu se va alătura Consiliului din cauza preocupărilor legate de statutul acestuia, dar a trimis un reprezentant la summitul de la Washington, Dubravka Suica, comisar pentru Mediterana. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că, deși există întrebări legate de carta Consiliului, UE va colabora cu SUA la implementarea planului de pace pentru Gaza.
De asemenea, este important de menționat faptul că Nicușor Dan a subliniat în repetate rânduri că participarea României la acest consiliu este esențială pentru consolidarea relațiilor bilaterale cu Statele Unite. Într-un interviu recent, el a declarat: "Mesajul este, în opinia mea, foarte important. Cred că prezența României, prin președintele ei, ajută la a clarifica relația adevărată bilaterală între România și Statele Unite".
Criticii acestui consiliu, inclusiv Max Rodenbeck de la International Crisis Group, au subliniat că structura acestuia ridică întrebări serioase privind legitimitatea sa democratică. "Așa cum este formulată acum carta, Trump s-ar putea retrage din funcția de președinte al SUA și ar putea rămâne în continuare șeful Consiliului pentru Pace", a afirmat Rodenbeck.
În concluzie, participarea lui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace este nu doar un simbol al recunoașterii internaționale, ci și o oportunitate pentru România de a-și reafirma poziția pe scena globală.
Cu toate acestea, structura și legitimitatea acestui consiliu rămân sub semnul întrebării, iar impactul pe termen lung asupra relațiilor internaționale va trebui monitorizat cu atenție.